„Diplomația caviarului” și tăcerea Occidentului: Represiunea sistematică a presei în Azerbaidjan

În spatele fațadei unei națiuni moderne și bogate în resurse energetice, Azerbaidjanul a orchestrat o represiune sistematică și tot mai agresivă împotriva presei independente și a societății civile, culminând cu arestarea a 25 de jurnaliști și activiști în ultimele luni, a declarat o expertă azeră în cadrul conferinței „Unveil the Truth”. Vorbind despre o deteriorare constantă a situației drepturilor omului în ultimul deceniu, aceasta a acuzat comunitatea internațională de complicitate tacită, prioritizând interesele energetice în detrimentul valorilor democratice.

Potrivit analizei prezentate, regimul de la Baku a folosit o strategie de lungă durată pentru a neutraliza orice voce critică. Aceasta a început cu eliminarea treptată a presei independente de pe undele radio, a continuat cu ziarele și a culminat cu valuri de arestări și intimidări fizice. Un instrument cheie în neutralizarea criticilor externe a fost așa-numita „diplomație a caviarului”, o formă agresivă de lobby prin care decidenți politici din Europa și Statele Unite au fost curtați și influențați, ducând la eșecul unor inițiative precum adoptarea unei rezoluții privind deținuții politici în Consiliul Europei.

În ciuda unor reforme „cosmetice”, precum eliberarea unor deținuți sau schimbări în cabinet, structura de putere a rămas neschimbată și concentrată pe propria supraviețuire. Regimul a devenit tot mai autoritar, recurgând la cenzură digitală și represiune transnațională pentru a-i viza pe criticii aflați în exil. Cel mai recent val de arestări, care a început în noiembrie 2023, a vizat jurnaliști, editori, freelanceri și chiar experți care au colaborat cu platforme media independente. Aceștia sunt acuzați de infracțiuni financiare fictive, precum contrabandă, evaziune fiscală și antreprenoriat ilegal.

Experta a criticat dur răspunsul partenerilor occidentali, relatând o întâlnire recentă în care i s-a spus că prioritatea este readucerea delegației azere în Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei „pentru generațiile viitoare”. „Despre ce generații viitoare vorbim, într-o țară pe care tinerii o părăsesc pentru că nu văd niciun viitor?”, a întrebat ea retoric. Contrastul dintre imaginea unui „Dubai al Caucazului” promovată de autorități și realitatea din afara capitalei, unde comunitățile duc lipsă de infrastructură de bază precum apa curentă, este izbitor și subliniază superficialitatea inovației tehnologice clamate de regim.