Încrederea în economie, la minim: Consumul real scade, iar afacerile din Moldova preferă să economisească decât să investească

Perioada prelungită de stagflație din Republica Moldova a generat o criză profundă de încredere în economie, manifestată printr-o scădere a consumului real și, mai alarmant, printr-un blocaj aproape total al investițiilor din partea mediului de afaceri. Potrivit analistului economic Veaceslav Ioniță, companiile preferă să-și depună banii în bănci în loc să-i reinvestească în dezvoltare, un semnal clar al pesimismului privind viitorul economic al țării.

Unul dintre cei mai clari indicatori ai reducerii consumului este evoluția încasărilor din Taxa pe Valoarea Adăugată (TVA). Deși în termeni nominali cifrele par să crească, atunci când sunt ajustate la inflația de aproape 80%, datele arată o imagine sumbră. Încasările reale din TVA au stagnat sau chiar au scăzut, culminând cu o perioadă de un an (pe parcursul lui 2023) în care creșterea a fost zero. Acest lucru indică faptul că populația, afectată de prețurile mari, și-a redus volumul de bunuri și servicii achiziționate.

Însă cel mai îngrijorător fenomen este comportamentul mediului de afaceri. Analiza creditării nete a businessului (diferența dintre creditele noi acordate și depozitele constituite de companii) arată o tendință fără precedent. Pentru perioade lungi, acest indicator a fost negativ, ajungând la un minim istoric de aproape -11 miliarde de lei. Cu alte cuvinte, companiile au depus în sistemul bancar mult mai mulți bani decât au împrumutat pentru investiții. Acest comportament de „tezaurizare” a capitalului demonstrează o lipsă acută de încredere. În loc să-și asume riscuri pentru a se extinde, a moderniza producția sau a crea noi locuri de muncă, antreprenorii aleg siguranța depozitelor bancare, anticipând o perioadă dificilă.

Această aversiune față de investiții este motorul stagnării economice. Fără capital nou injectat în economie, producția nu poate crește, competitivitatea scade, iar țara devine tot mai dependentă de importuri pentru a satisface cererea internă. De altfel, Ioniță menționează că, pentru prima dată în istorie, Moldova a ajuns să importe mai multe produse agroalimentare decât exportă, o consecință directă a acestei paralizii investiționale care blochează potențialul de dezvoltare al economiei naționale.