Val de demisii în Parlamentul de la Chișinău: Șase deputați, inclusiv liderul opoziției Ion Ceban, părăsesc legislativul
Parlamentul Republicii Moldova se confruntă cu un val de plecări, după ce șase deputați din diferite fracțiuni politice și-au depus cererile de demisie. Joi, 13 noiembrie 2025, Comisia juridică, numiri și imunități a aprobat rapoartele privind încetarea mandatelor pentru Nicolae Drăgănel (Partidul Acțiune și Solidaritate), Maria Gubaș, Constantin Chianu, Viorel Costan, Roman Plohac și Ion Ceban (blocul electoral „Alternativa”).
Deciziile, luate în unanimitate în cadrul ședinței comisiei, urmează să fie supuse votului în plenul Parlamentului. Odată aprobate, Curtea Constituțională va fi sesizată pentru a valida mandatele următorilor candidați de pe listele partidelor respective. Acest exod din legislativ vine la scurt timp după alegerile locale generale, sugerând că majoritatea demisiilor sunt cauzate de alegerea deputaților în funcții de conducere în administrația publică locală, cum ar fi primari sau președinți de raioane, funcții incompatibile cu mandatul de parlamentar.
Printre demisionari se numără figuri politice notabile. Cea mai proeminentă este cea a lui Ion Ceban, liderul Mișcării Alternativa Națională (MAN) și actualul primar al municipiului Chișinău, care, cel mai probabil, renunță la mandatul de deputat pentru a se dedica în totalitate administrării capitalei, după o posibilă realegere. Plecarea sa din Parlament marchează o repoziționare strategică a principalului lider al opoziției.
De asemenea, demisia lui Nicolae Drăgănel, membru al partidului de guvernământ PAS, atrage atenția. Deși motivele nu au fost făcute publice, este probabil ca și în acest caz să fie vorba de preluarea unei funcții executive la nivel local sau central. Celelalte patru demisii, ale deputaților Maria Gubaș, Constantin Chianu, Viorel Costan și Roman Plohac, completează tabloul unei ample reconfigurări a forțelor politice la nivel național, ca efect direct al rezultatelor scrutinului local.
Acest fenomen de migrație a politicienilor din Parlament către administrația locală nu este nou în Republica Moldova. El reflectă adesea o strategie a partidelor de a-și consolida puterea la nivel teritorial prin delegarea unor figuri cu notorietate națională. Pe de altă parte, criticii subliniază că aceste mișcări frecvente pot afecta coerența și stabilitatea activității legislative. Următoarele săptămâni vor clarifica cine sunt supleanții care vor ocupa locurile vacante și cum se va reconfigura balanța de putere în cadrul fracțiunilor parlamentare.