Moldova mizează pe investiții masive și Planul de Creștere al UE pentru a evita stagnarea economică
CHIȘINĂU — Republica Moldova se află într-un moment critic al dezvoltării sale economice, având nevoie urgentă de o tranziție de la un model bazat pe consum și remitențe la unul axat pe investiții și valoare adăugată, potrivit discuțiilor din cadrul Conferinței Internaționale MACRO 2025.
Raportul „Starea Țării”, prezentat în cadrul evenimentului, indică o stagnare economică structurală, cu o creștere a PIB-ului de doar 0,7% în 2023 și o estimare modestă de 2,5% pentru 2024. Experții avertizează că, fără intervenții majore, economia riscă să rămână blocată într-o zonă de creștere lentă de 2-3% anual, insuficientă pentru a asigura convergența cu standardele Uniunii Europene.
Planul de Creștere al UE: Un catalizator de 1,8 miliarde de euro
Doina Nistor, reprezentantă a autorităților, a subliniat importanța crucială a pachetului de sprijin financiar din partea Uniunii Europene, în valoare de 1,8 miliarde de euro. Conform prognozelor Ministerului Dezvoltării Economice, implementarea eficientă a acestui pachet ar putea accelera creșterea economică până la 4,4% - 5% anual până în 2027. În absența acestui stimul, creșterea ar putea rămâne limitată la aproximativ 2%.
Strategia autorităților se bazează pe două piloni principali: investiții publice masive în infrastructură și mobilizarea capitalului privat. Obiectivul este ca pachetul european să aibă un efect de levier, atrăgând investiții private suplimentare de aproximativ 2,5 - 3 miliarde de euro. Acest lucru ar urma recomandările raportului Draghi la nivel european, care sugerează mobilizarea a 5% din PIB anual pentru investiții.
Tranziția către o economie bazată pe inovație
Discuțiile au evidențiat necesitatea ca statul să nu fie doar un reglementator, ci un co-creator activ al dezvoltării economice. S-a pus accent pe necesitatea investițiilor în tehnologie, digitalizare și automatizare pentru a crește productivitatea. De exemplu, industria de cablaje, care a fost un motor de creștere în trecut, se confruntă cu o eroziune a competitivității, fiind necesară trecerea către industrii cu valoare adăugată mai mare.
Pentru a susține antreprenorii, statul a extins fondul de garantare și a lansat programe precum „373” pentru a facilita accesul la credite investiționale pe termen lung. De asemenea, se lucrează la crearea unei infrastructuri de inovare prin parcuri industriale regionale și hub-uri tehnologice (AgroTech, HighTech).
Experții concluzionează că accesul la Piața Unică Europeană va fi motorul principal care va accelera piața locală, însă capacitatea instituțională de a absorbi fondurile și de a implementa reformele structurale rămâne factorul determinant pentru succesul acestui plan ambițios.