Sectorul construcțiilor din Moldova, în criză: 60% din forța de muncă lucrează informal, iar specialiștii calificați migrează masiv

CHIȘINĂU (AP) — Sectorul construcțiilor din Republica Moldova se confruntă cu o „criză de extremă realitate”, care pune în pericol sustenabilitatea economică a întregii ramuri, au avertizat reprezentanții patronatelor în cadrul unei ședințe guvernamentale. Potrivit datelor prezentate, problemele sistemice afectează grav capacitatea sectorului de a se dezvolta și de a contribui la economia națională.

Una dintre cele mai alarmante probleme este ocuparea informală a forței de muncă, estimată la 60% din totalul lucrătorilor din domeniu în 2023. Acest fenomen nu doar că privează bugetul de stat de venituri considerabile, dar subminează și protecția socială a angajaților. În paralel, migrația continuă a forței de muncă calificate, atrasă de salarii mai mari și condiții mai bune în străinătate, a dus la un deficit acut de specialiști. Situația este agravată de îmbătrânirea personalului existent, în condițiile în care tinerii ocolesc acest domeniu, iar instituțiile de învățământ superior produc un număr infim de ingineri, de exemplu, doar cinci pe an, conform datelor prezentate.

Patronatele au subliniat și alte provocări majore, printre care:

• Lipsa unei politici sectoriale clare: Republica Moldova nu are o strategie pe termen lung pentru dezvoltarea competențelor în construcții.
• Ambiguități legislative: Codul Urbanismului și Construcțiilor este interpretat diferit de autoritățile locale și cele de control, generând confuzie și blocaje administrative.
• Sistemul de achiziții publice: Criteriul celui mai mic preț favorizează microîntreprinderile (care domină sectorul cu o pondere de 79%) ce lucrează adesea informal, în detrimentul companiilor mari, certificate, care nu pot concura neloial.
• Dependența de importuri: Producția internă limitată de materiale de construcții sporește vulnerabilitatea sectorului la fluctuațiile pieței externe.

Pentru a redresa situația, patronatele au înaintat un set de propuneri, solicitând recunoașterea construcțiilor ca prioritate națională pentru următorii 10 ani. Alte măsuri includ elaborarea unei politici publice dedicate, combaterea muncii informale, reformarea achizițiilor publice pentru a prioritiza calitatea, și certificarea obligatorie a companiilor pentru a garanta siguranța și calitatea lucrărilor.