Majorarea salariului minim pentru 2026, subiect principal în ședința Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective

Chișinău, 20 noiembrie 2025 – Comisia națională pentru consultări și negocieri colective, formată din reprezentanți ai Guvernului, patronatelor și sindicatelor, s-a reunit joi pentru a dezbate subiecte de importanță majoră pentru mediul socio-economic din Republica Moldova. Principalul punct pe ordinea de zi a fost stabilirea cuantumului salariului minim pe țară pentru anul 2026, discuțiile relevând poziții diferite între partenerii sociali și subliniind necesitatea unui echilibru între protecția socială a angajaților și sustenabilitatea mediului de afaceri.

Dezbaterile privind salariul minim au fost deschise de reprezentanții sindicatelor, care au argumentat pentru o majorare substanțială, în linie cu angajamentele din programul de guvernare ce vizează o creștere etapizată până la 10.000 de lei. Aceștia au invocat rata inflației, pragul sărăciei și necesitatea de a asigura un trai decent și pensii adecvate pentru salariați.

„Salariul minim ar trebui să ofere salariatului care a muncit o viață întreagă posibilitatea de a avea o pensie decentă, nu una la limita subzistenței. Propunem să scoatem salariații din sărăcie și să asigurăm predictibilitate atât pentru angajați, cât și pentru buget. Este o măsură esențială pentru a stimula munca în țară și pentru a încuraja revenirea cetățenilor plecați peste hotare”, a declarat un reprezentant al sindicatelor în cadrul ședinței.

De cealaltă parte, reprezentanții patronatelor au manifestat o poziție mai precaută, avertizând că o creștere bruscă și nesustenabilă a salariului minim ar putea afecta negativ în special întreprinderile mici și mijlocii, care constituie majoritatea economiei naționale. Aceștia au subliniat că orice majorare trebuie corelată cu productivitatea muncii și cu potențialul economic real al țării.

„Propunerea sindicatelor este una curajoasă, însă trebuie să găsim un echilibru. O majorare trebuie să fie proporțională cu creșterea productivității muncii și cu potențialul economic al țării. Altfel, riscăm să ducem la falimentarea multor întreprinderi, iar în final să avem un dezavantaj pentru toți”, a menționat un reprezentant al patronatelor.

Ședința, prezidată de noua ministră a Muncii și Protecției Sociale, a marcat un prim dialog în acest format extins de la preluarea mandatului. Oficialul a reiterat angajamentul Guvernului pentru un dialog deschis și respectuos, menit să identifice soluții viabile pentru cetățeni.

„Ne propunem să avem o creștere etapizată a salariului minim, pentru a oferi predictibilitate atât bugetului de stat, cât și sectorului privat. Ministerul pe care îl reprezint are două pălării – munca și protecția socială – și vedem acest lucru ca pe un avantaj, având posibilitatea să intervenim în două domenii critice. Suntem aici pentru a avea un dialog onest și a lucra împreună în beneficiul cetățenilor”, a afirmat ministra Muncii și Protecției Sociale.

Reprezentantul Ministerului Finanțelor a prezentat mai multe scenarii privind impactul bugetar al majorării salariului minim, menționând că o creștere la 6.500 de lei ar genera un cost suplimentar de aproximativ 560 de milioane de lei, afectând în mare parte bugetele locale.

Pe lângă discuțiile despre salariul minim, agenda ședinței a inclus și alte două subiecte importante, preluate din ședințele anterioare: delimitarea terenurilor proprietate municipală și de stat, precum și situația din domeniul construcțiilor. Discuțiile pe marginea acestor teme vor continua în cadrul următoarelor întruniri.