Capcana datoriilor și riscul sclaviei moderne: Prețul ascuns plătit de muncitorii asiatici pentru un loc de muncă în România

BUCUREȘTI (BBC) – În spatele cifrelor economice care arată o creștere a importului de forță de muncă în România, se ascunde o realitate socială îngrijorătoare: vulnerabilitatea extremă a muncitorilor din statele terțe în fața exploatării și a abuzurilor. Studiul lansat de Consiliul Economic și Social scoate la lumină mecanismele prin care visul unui trai mai bun se poate transforma într-o formă de sclavie modernă pentru mulți dintre cetățenii veniți din Asia.

Una dintre cele mai grave probleme identificate este fenomenul de „debt bondage” sau robia datoriilor. Pentru a ajunge în România, mulți muncitori plătesc sume exorbitante, de ordinul miilor de euro, către agenții de recrutare locale din țările de origine. Aceste costuri opace îi forțează să se împrumute masiv, ajungând pe teritoriul României cu o presiune financiară uriașă. Această îndatorare îi face dependenți de angajator și de intermediari, reducându-le drastic capacitatea de a refuza condiții de muncă abuzive sau de a raporta nereguli autorităților.

Cercetarea subliniază existența unei „zone gri” a agențiilor de recrutare neacreditate și a brokerilor informali care facilitează traficul de migranți. Dependența juridică de un singur angajator, prin intermediul permisului unic de ședere, acționează ca o barieră suplimentară. Dacă un muncitor părăsește angajatorul abuziv, riscă să își piardă dreptul de ședere și să devină un migrant ilegal, o situație de care profitorii sistemului sunt pe deplin conștienți. Mai mult, barierele lingvistice și lipsa de informare cu privire la drepturile lor contractuale îi izolează și mai mult pe acești oameni.

Sectoarele cele mai expuse riscurilor sunt construcțiile, agricultura și industria ospitalității, unde izolarea geografică și dependența de cazarea oferită de angajator pot duce la condiții de trai precare. Studiul menționează și vulnerabilitățile specifice femeilor migrante, care lucrează adesea în menaj sau îngrijire la domiciliu, fiind expuse riscului de izolare socială, abuzuri și program de lucru nereglementat, de tipul 24 din 7.

Pentru a combate aceste fenomene, experții recomandă adoptarea modelului german de „răspundere solidară”, unde angajatorul principal răspunde pentru subcontractori, precum și eliminarea taxelor de recrutare suportate de muncitor. Digitalizarea procesului și crearea unui sistem integrat de verificare sunt văzute ca soluții esențiale pentru a scoate la lumină abuzurile și pentru a proteja demnitatea umană.