Criză educațională în Chișinău: Clase cu peste 40 de elevi și deficit major de infrastructură școlară

CHIȘINĂU – Sistemul educațional din municipiul Chișinău se confruntă cu o presiune fără precedent, caracterizată printr-o creștere explozivă a numărului de elevi și o infrastructură școlară care a rămas mult în urma dezvoltării demografice și imobiliare a orașului. În cadrul unei conferințe de presă susținute joi, reprezentanții fracțiunii PAS din Consiliul Municipal Chișinău (CMC) au prezentat o analiză detaliată a situației, descriind un tablou sumbru al realității din școli.

Statistici îngrijorătoare

Potrivit datelor prezentate, în ultimii cinci ani, numărul elevilor din capitală a crescut cu peste 15.000. Această creștere demografică școlară nu a fost însă dublată de o extindere corespunzătoare a rețelei de instituții de învățământ. Consecința directă este supraaglomerarea extremă a claselor. În prezent, numeroase instituții de învățământ din Chișinău operează cu clase formate din 38, 40 sau chiar 42 de elevi, în condițiile în care spațiile au fost proiectate inițial pentru un efectiv de 25 de copii. Această densitate excesivă afectează grav calitatea procesului educațional, făcând aproape imposibilă acordarea atenției necesare fiecărui elev în parte de către cadrele didactice.

Instituții sub asediu

Printre cele mai afectate instituții au fost menționate liceele „Mihai Viteazul”, „Berezovschi”, „Liviu Deleanu”, „Dante Alighieri”, „Onisifor Ghibu”, „Spiru Haret”, „Hyperion” și „Mihai Eminescu”. Aceste școli funcționează mult peste capacitatea proiectată, profesorii fiind nevoiți să predea în condiții de stres major și epuizare. În contrast, s-a subliniat existența unor școli în sectoare adiacente care dispun de mii de locuri libere, dar care nu beneficiază de investiții pentru a deveni atractive sau funcționale, creând astfel un dezechilibru major în distribuția elevilor.

Cauzele crizei: Urbanism haotic și lipsă de viziune

Analiza indică faptul că această criză nu este un accident, ci rezultatul unei lipse de strategie pe termen lung din partea administrației municipale. S-a pus accent pe „haosul urbanistic” tolerat în ultimii ani, prin autorizarea construcției de blocuri rezidențiale masive, de 10 până la 20 de etaje, fără a impune dezvoltatorilor obligația de a asigura infrastructura socială minimă, cum ar fi construcția de noi școli sau grădinițe. Lipsa studiilor de impact și a unei viziuni strategice a transformat educația într-o victimă colaterală a expansiunii imobiliare.

În lipsa unor măsuri urgente de redresare și a actualizării districtelor școlare, fenomenul migrației elevilor către școlile de elită și supraaglomerarea acestora riscă să devină o normă permanentă, compromițând viitorul educațional al unei generații întregi de copii din Chișinău.