Guvernul României amână reforma pensiilor magistraților pentru a obține avizul CSM, riscând termenele PNRR

BUCUREȘTI (BBC) – Guvernul României se află într-o cursă contra cronometru pentru îndeplinirea jaloanelor asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), în special în ceea ce privește reforma sensibilă a pensiilor speciale ale magistraților. Într-o mișcare procedurală menită să asigure constituționalitatea noii legislații, executivul a decis retragerea temporară a proiectului de lege de pe ordinea de zi, în așteptarea unui aviz consultativ obligatoriu din partea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene a explicat în cadrul briefingului de presă că această amânare este una tehnică și nu reprezintă o renunțare la reformă. Obiectivul este ca proiectul să fie reintrodus pe agenda guvernamentală imediat ce avizul CSM va fi emis, cel mai probabil la începutul lunii decembrie. Această etapă este crucială deoarece orice viciu de procedură ar putea duce la contestarea legii la Curtea Constituțională, periclitând astfel tranșa de fonduri europene condiționată de această reformă.

Discuțiile cu Comisia Europeană rămân intense, oficialii de la Bruxelles monitorizând îndeaproape modul în care România implementează criteriile de sustenabilitate a sistemului de pensii. Reforma vizează alinierea pensiilor magistraților la principiul contributivității și eliminarea discrepanțelor majore dintre veniturile salariale și pensiile aflate în plată. Deși termenul limită pentru îndeplinirea jalonului este sfârșitul lunii noiembrie, autoritățile române mizează pe o procedură de urgență în Parlament pentru a adopta legea până la finalul anului.

Situația este complicată de rezistența sistemului judiciar, care invocă independența justiției și statutul magistratului pentru a proteja actualele privilegii financiare. Guvernul trebuie să găsească un echilibru fin între cerințele stricte ale Comisiei Europene și necesitatea de a evita un blocaj în justiție sau o decizie de neconstituționalitate. Orice întârziere majoră sau o reformă diluată ar putea costa România miliarde de euro din fondurile de coeziune și redresare post-pandemie, într-un context economic deja dificil.