Eficiența energetică a 51 de grădinițe din Chișinău: Un proiect de 600 de milioane de lei în așteptarea finanțării

Modernizarea infrastructurii educaționale din Chișinău prin implementarea tehnologiilor de eficiență energetică riscă să fie suspendată, punând în pericol un proiect ambițios ce vizează 51 de instituții de învățământ preșcolar. Subiectul a fost adus în atenția publică de consilierii municipali, care au avertizat că lipsa bugetului pentru anul 2026 ar putea bloca investiții estimate la peste 600 de milioane de lei (aproximativ 32,8 milioane de euro).

Proiectul, care a primit votul Consiliului Municipal în vara anului precedent, prevede reabilitarea termică și modernizarea energetică a grădinițelor distribuite în toate sectoarele capitalei. Conform planului tehnic, sunt vizate 7 grădinițe în sectorul Centru, 10 în Râșcani, 11 la Ciocana, 12 în sectorul Botanica și alte 12 în sectorul Buiucani. Obiectivul principal este reducerea consumului de energie și creșterea confortului termic pentru mii de copii, prin lucrări ce includ izolarea termică a clădirilor, modernizarea sistemelor de încălzire și instalarea de soluții eficiente de iluminat.

Implementarea acestor măsuri se bazează pe audituri energetice riguroase, care stabilesc necesitățile specifice ale fiecărei clădiri. Din punct de vedere tehnic și științific, eficiența energetică în clădirile publice reprezintă una dintre cele mai sustenabile metode de reducere a amprentei de carbon a orașului și de optimizare a cheltuielilor operaționale pe termen lung. Economiile generate la facturile de utilități ar putea fi redirecționate ulterior către dotări didactice și îmbunătățirea procesului educațional.

Totuși, realizarea acestor deziderate depinde exclusiv de capacitatea administrativă de a aproba bugetul municipal în termenele legale. În lipsa unei linii bugetare distincte și aprobate pentru anul 2026, procedurile de licitație pentru lucrările de execuție și serviciile de audit nu pot fi demarate. Experții avertizează că amânarea lucrărilor de eficiență energetică este contraproductivă, mai ales în contextul fluctuațiilor prețurilor la energie. Fiecare lună de întârziere înseamnă costuri de întreținere mai mari suportate din bugetul local și condiții mai puțin optime în sălile de grupă.

Situația actuală subliniază legătura critică dintre deciziile administrative și progresul tehnologic în infrastructura școlară. Fără o voință politică clară de a debloca finanțarea, modernizarea parcului de clădiri educaționale din Chișinău rămâne doar la stadiul de proiect pe hârtie, în detrimentul standardelor moderne de educație și sustenabilitate.