Studiu CES: Presiunea economică și mentalitatea „muncii la oră” afectează productivitatea și echilibrul angajaților români

Un studiu recent lansat de Consiliul Economic și Social (CES) scoate la iveală discrepanțe majore între piața muncii din România și media Uniunii Europene, subliniind factorii economici drept principala cauză a dezechilibrului dintre viața profesională și cea personală. Experții care au contribuit la elaborarea raportului atrag atenția asupra unui paradox economic: deși costul forței de muncă în România este semnificativ mai mic decât media europeană – situându-se la aproximativ o treime din costul orar de 33 de euro înregistrat la nivelul UE – randamentul și productivitatea muncii rămân scăzute.

Analiza prezentată în cadrul conferinței sugerează că această situație este alimentată de o mentalitate managerială învechită, care prioritizează numărul de ore petrecute la birou în detrimentul finalizării proiectelor. În timp ce media europeană a orelor lucrate efectiv este de aproximativ 36 de ore pe săptămână, în România, angajații depășesc frecvent 40 de ore, ajungând chiar la o medie de 40,3 ore. Această cultură a „prezenței fizice” nu se traduce însă într-o valoare adăugată superioară, ci generează oboseală și ineficiență.

Raportul evidențiază faptul că angajații români resimt o presiune economică constantă, care îi determină să accepte ore suplimentare sau să cumuleze mai multe locuri de muncă pentru a-și asigura un trai decent. Această realitate economică este principalul obstacol în calea atingerii unui echilibru sănătos între carieră și viața privată. Mai mult, experții avertizează că lipsa unei reglementări clare a muncii la distanță (telemunca) și a dreptului la deconectare agravează situația, transformând timpul liber în timp de disponibilitate pentru angajator.

Soluțiile propuse vizează o schimbare de paradigmă: trecerea de la cuantificarea muncii în ore la evaluarea bazată pe proiecte și rezultate. O astfel de abordare ar putea crește eficiența economică a companiilor și ar permite angajaților o mai bună gestionare a timpului personal. De asemenea, studiul recomandă introducerea unor stimulente financiare și non-financiare, precum vouchere de vacanță sau tichete culturale, care să faciliteze recuperarea și relaxarea forței de muncă, reducând astfel costurile sociale și medicale asociate epuizării profesionale.