Echilibrul dintre viața profesională și cea personală, o necesitate pentru productivitate și dezvoltare durabilă, conform noului studiu lansat de Consiliul Economic și Social
București, 2 decembrie 2025 – Consiliul Economic și Social (CES) a lansat astăzi, în cadrul unei conferințe ample, studiul intitulat „Echilibrul Muncă - Viața Profesională”, o analiză esențială asupra modului în care armonizarea responsabilităților profesionale cu cele personale influențează calitatea vieții în societatea românească contemporană. Evenimentul a reunit reprezentanți ai Guvernului, parteneri de dialog social, lideri sindicali, reprezentanți ai patronatelor și experți din societatea civilă pentru a dezbate soluții concrete la provocările actuale ale pieței muncii, precum epuizarea profesională, telemunca și lipsa reglementărilor clare privind dreptul la deconectare.
Studiul, elaborat sub coordonarea vicepreședintelui CES, Victor Florescu, a scos la iveală faptul că echilibrul dintre cele două sfere ale vieții nu mai reprezintă un lux, ci a devenit o necesitate imperativă pentru bunăstarea angajaților și pentru o productivitate economică sustenabilă. Cercetarea a evidențiat o serie de factori care perturbă acest echilibru, de la presiunea economică și lipsa digitalizării, până la mentalități manageriale învechite și carențe legislative.
Președintele Consiliului Economic și Social, domnul Sterică Fudulea, a subliniat în deschiderea conferinței importanța factorului economic în ecuația echilibrului personal, dar a atras atenția și asupra riscurilor nereglementării muncii de la distanță.
„Am realizat că există în societate anumiți factori care perturbă în mod special acest echilibru între muncă și viață personală. Studiul a relevat că principalul factor ar fi unul economic. De fiecare dată ne gândim câți bani câștigăm pe lună, iar acest lucru creează o presiune pe angajat. Totodată, discutăm despre lipsa unor reglementări clare în zona conceptului de telemuncă și de deconectare. Nu ne-am dori ca telemunca și conceptul de deconectare să se adauge la acel concept de 'concediu medical de weekend'. Obiectivul final trebuie să fie crearea unor veritabile 'blue zones' în România, comunități în care oamenii trăiesc mai bine, mai sănătos și mai mult”, a declarat Sterică Fudulea.
Unul dintre punctele centrale ale dezbaterii a fost paradoxul productivității în România. Deși românii lucrează un număr de ore peste media europeană, randamentul este adesea scăzut din cauza lipsei de eficiență și a tehnologizării precare. Experții au argumentat că o reducere a orelor de muncă, coroborată cu o mai bună organizare, ar putea duce la o creștere a rentabilității.
„Cu cât avem oameni mai satisfăcuți, cu atât productivitatea muncii crește. Atunci, nu faptul că avem niște ore în plus lucrate ne dă o plusvaloare, ci modul cum sunt concentrate acele ore. Din acest studiu a rezultat că este mai bine să avem mai puține ore lucrate, pentru că rentabilitatea este mai mare”, a explicat Victor Florescu, vicepreședinte CES și coordonator al proiectului.
Cercetarea a abordat și schimbarea de paradigmă adusă de noile generații. Alexandru Zodieru, expert coordonator, a punctat faptul că pentru tinerii din Generația Z, timpul personal a devenit o resursă extrem de prețioasă, uneori mai importantă decât beneficiile financiare imediate. Această schimbare forțează angajatorii să își reevalueze strategiile de retenție a personalului, trecând de la o mentalitate bazată pe prezență fizică la una orientată pe rezultate și proiecte.
Din perspectivă socio-culturală, studiul a evidențiat persistența unor roluri de gen tradiționale și a unei culturi organizaționale ierarhice, caracterizată printr-o distanță mare față de putere. Claudia Cacovean, cercetător expert, a menționat că femeile din România continuă să fie principalele responsabile pentru munca domestică neremunerată, ceea ce le reduce semnificativ timpul liber comparativ cu bărbații, generând un dezechilibru major.
Pe plan legislativ, experții juridici din cadrul echipei de proiect, precum Ionela Ciucurean, au pledat pentru clarificarea cadrului normativ privind telemunca și introducerea explicită a „dreptului la deconectare”, pentru a preveni abuzurile și a asigura o delimitare clară între timpul dedicat angajatorului și cel dedicat refacerii.
Concluziile studiului CES propun o serie de recomandări, printre care: actualizarea legislației muncii pentru a reflecta realitățile digitale, introducerea unor stimulente pentru companiile care adoptă politici de work-life balance, campanii de conștientizare privind sănătatea mintală și burnout-ul, precum și investiții în tehnologie asistivă pentru integrarea persoanelor cu dizabilități pe piața muncii.
Consiliul Economic și Social își reafirmă prin acest demers rolul de partener activ în modernizarea României, militând pentru o piață a muncii incluzivă, eficientă și umană, unde performanța economică nu se realizează în detrimentul sănătății și vieții personale a cetățenilor.
