Criză umanitară în Prahova: Premierul Bolojan cere soluții imediate pentru 100.000 de oameni lăsați fără apă potabilă

BUCUREȘTI/VIENA – Criza acută a apei potabile din sudul României a devenit un subiect central chiar și în timpul vizitei oficiale a premierului Ilie Bolojan la Viena. Întrebat de jurnaliști despre situația critică din județele Prahova și Ialomița, unde peste 100.000 de locuitori sunt privați de accesul la apă curentă, șeful executivului a adoptat o poziție fermă, cerând rezolvarea imediată a problemelor de infrastructură.

Situația, care persistă de mai mult timp, a fost exacerbată de seceta prelungită și de defecțiunile majore ale sistemelor de alimentare, gestionate deficitar de autoritățile locale și operatorii de apă. Avertismentele emise anterior de „Apele Române” par să fi fost ignorate, ducând la actualul blocaj care afectează nu doar gospodăriile, ci și instituțiile publice și agenții economici din zonă.

Premierul Bolojan a subliniat că prioritatea absolută în acest moment este restabilirea accesului la apă pentru comunitățile afectate, lăsând deoparte, pentru moment, disputele politice. „Atunci când ai o situație de urgență, cum este cea pe care o avem în județul Prahova, prima obligație a tuturor celor responsabili este să rezolve problemele”, a declarat acesta. El a insistat ca locuitorii și companiile din zonă să poată beneficia de apă în cel mai scurt timp posibil, indiferent de eforturile logistice necesare.

Totuși, premierul a avertizat că, odată depășită faza critică de intervenție, vor urma consecințe pentru cei vinovați de proasta gestionare a resurselor. Bolojan a sugerat că responsabilitatea nu se oprește la nivel local, ci ar putea viza și eșaloanele superioare, inclusiv Ministerul Mediului, dacă se va dovedi că au existat neglijențe în monitorizarea situației. „Cei care sunt responsabili de aceste evenimente trebuie să răspundă”, a adăugat premierul, indicând că evaluarea administrativă și politică se va face imediat ce criza va fi stabilizată.

Această criză subliniază vulnerabilitatea infrastructurii de utilități din România în fața schimbărilor climatice și a lipsei de investiții coerente, transformând accesul la o resursă vitală într-o problemă de securitate socială.