Calitatea educației în pericol: Școlile mici din Moldova, asociate cu performanțe academice scăzute și analfabetism funcțional

Contrar percepției populare că clasele cu puțini elevi asigură o educație mai bună, un studiu recent al Institutului de Politici Publice (IPP) demonstrează o corelație îngrijorătoare între școlile mici și performanțe academice scăzute. Datele prezentate indică faptul că fragmentarea rețelei școlare din Republica Moldova nu doar că este ineficientă din punct de vedere economic, dar are un impact direct și negativ asupra calității educației primite de copii, în special în zonele rurale.

Anatol Grimalschi, unul dintre autorii studiului, a demontat mitul „clasei mici”, arătând că practica nu susține această teorie. Dimpotrivă, datele de la examenele naționale de absolvire a gimnaziului relevă o diferență frapantă: nota medie în școlile mari, cu peste 700 de elevi, este de 7,3, în timp ce în școlile foarte mici, cu mai puțin de 30 de elevi, media abia atinge 5,9. Această diferență de 1,5 puncte, a explicat expertul, este echivalentul a aproape doi ani de studiu pierduți pentru un elev dintr-o școală mică, comparativ cu un coleg dintr-o instituție mare.

Situația este și mai alarmantă atunci când sunt analizate rezultatele testării internaționale PISA. Studiul a evidențiat un nivel ridicat de „analfabetism funcțional” în rândul elevilor moldoveni. Acest termen descrie incapacitatea unei persoane de a înțelege și utiliza informațiile citite pentru a funcționa în societate, chiar dacă tehnic știe să citească. La matematică, 56% dintre elevii din Moldova s-au plasat sub nivelul 2 de competență PISA, pragul considerat a delimita analfabetismul funcțional. Această cifră este dramatică și ridică întrebări serioase despre capacitatea sistemului educațional de a pregăti tinerii pentru provocările viitorului.

Mai mult, studiul arată că Moldova are un procent extrem de redus de elevi performaneri. Doar 1% dintre elevi ating nivelul 6 (cel mai înalt) la testarea PISA, în comparație cu o medie de 9% în țările dezvoltate din cadrul OCDE. „Cine ne va face nouă economie?”, a întrebat retoric Grimalschi, subliniind că lipsa unei mase critice de tineri cu abilități avansate reprezintă un risc major pentru dezvoltarea economică a țării. Aceste constatări consolidează argumentul că menținerea școlilor mici, ineficiente și cu rezultate slabe, este o politică păguboasă pe termen lung, care sacrifică viitorul copiilor în numele menținerii unei infrastructuri depășite.