Deficit de 400 MW: Avarierea liniei Isaccea-Vulcănești pune sistemul energetic sub presiune maximă

Sistemul energetic al Republicii Moldova se confruntă cu un deficit estimat de până la 350-400 de megawați (MW) în orele de vârf, după ce linia electrică aeriană de 400 kV Vulcănești-Isaccea a fost scoasă din funcțiune în urma unui atac cu drone pe teritoriul Ucrainei. Detaliile tehnice ale crizei au fost prezentate în ședința de Guvern de către șeful Centrului Național de Management al Crizelor.

Incidentul s-a produs pe 23 martie, la ora 19:15, când un scurtcircuit sever a deconectat linia, care reprezintă principala arteră de import de energie electrică pentru Moldova. Această linie asigură în mod normal între 60% și 70% din consumul malului drept al Nistrului. În prezent, fluxurile de energie pe această direcție sunt de zero MW.

Operatorul de transport Moldelectrica a activat imediat protocoalele de siguranță, însă încercările de reconectare automată a liniei au eșuat. Defecțiunile tehnice, identificate la elementele de susținere a conductoarelor pe teritoriul Ucrainei, indică un impact fizic sever. Situația este complicată și mai mult de faptul că în apropierea infrastructurii avariate au fost descoperite rămășițe de drone prăbușite, ceea ce impune lucrări de deminare înainte ca echipele tehnice să poată interveni în siguranță pentru reparații.

Deși sistemul funcționează momentan într-un regim insular, fiind alimentat prin liniile de 110 kV și prin reconectarea parțială a liniei de 330 kV, aceste resurse sunt limitate și pot acoperi doar o fracțiune din necesarul național. Oficialii avertizează că riscul unor deconectări în masă rămâne ridicat.

În acest context, declararea stării de urgență este văzută ca un mecanism juridic esențial. Acesta va permite Guvernului să adopte decizii rapide pentru asigurarea resurselor energetice, inclusiv prin derogări de la normele de achiziții, să aloce fonduri pentru procurarea de urgență a energiei și echipamentelor și, dacă va fi necesar, să dispună raționalizarea consumului pentru a proteja obiectivele critice, precum spitalele și instituțiile sociale. Coordonarea strategică va fi centralizată pentru a asigura o comunicare constantă cu partenerii din România și Ucraina și pentru a informa corect populația.