Amenzi de sute de mii de euro și închisoare: Sancțiunile internaționale pentru frauda academică, în contrast cu propunerile din Moldova

Autoritățile din Republica Moldova iau în considerare înăsprirea drastică a legislației pentru a combate fenomenul comercializării lucrărilor academice, în contextul în care sancțiunile actuale sunt considerate insuficiente. În cadrul dezbaterilor publice de la Parlament, ministrul Educației, Dan Perciun, a subliniat necesitatea modificării Codului Contravențional și, posibil, a Codului Penal, pentru a introduce sancțiuni descurajante atât pentru cei care vând, cât și pentru cei care cumpără teze la comandă.

O problemă centrală în discuție a fost nivelul amenzilor. Ministrul Perciun a dezvăluit că, în discuțiile preliminare cu Ministerul Justiției, s-a vehiculat o amendă de doar 1.000 de lei, o sumă pe care a calificat-o drept derizorie și care reflectă o percepție greșită asupra gravității fenomenului. „În momentul în care noi propunem amenzi de 1.000 de lei, vă dați seama că înseamnă că noi înșine nu înțelegem cât de periculos pentru societate, pentru mediul academic este acest fenomen”, a afirmat ministrul.

În contrast, practica internațională demonstrează o abordare mult mai severă. Dan Perciun a oferit exemple din alte țări, unde sancțiunile sunt semnificativ mai dure:

• România: Amendă de până la 200.000 de lei românești (aproape 1 milion de lei moldovenești) pentru persoanele fizice implicate în vânzarea sau cumpărarea de lucrări.
• Austria: Amendă de 25.000 de euro, care poate ajunge la 60.000 de euro pentru activități repetate.
• Irlanda: Amendă de până la 100.000 de euro și posibilitatea pedepsei cu închisoarea.

Aceste exemple, a argumentat ministrul, arată că în alte state frauda academică este tratată ca o infracțiune gravă, cu consecințe pe măsură. Pe lângă introducerea unui nou articol în Codul Contravențional, se analizează și aplicarea unor articole existente din Codul Penal. Printre acestea se numără articolul privind „practicarea ilegală a activității de întreprinzător”, în special pentru companiile care obțin profituri mari din această activitate. O sesizare a fost deja depusă la Procuratură în cazul unei companii identificate într-o investigație jurnalistică, care a înregistrat venituri de 850.000 de lei într-un an. De asemenea, se discută aplicarea articolului privind „falsul în declarații”, având în vedere că studenții semnează o declarație pe proprie răspundere prin care confirmă originalitatea lucrării. Dezbaterile legislative vor continua, urmând ca un proiect de lege concret să fie prezentat în aproximativ o lună, cu scopul de a alinia legislația națională la gravitatea fenomenului și la standardele internaționale.