Proiectul de lege anti-drog nr. 104: Experții critică abordarea punitivă și cer tratarea dependenței ca boală, nu ca infracțiune

Proiectul de lege nr. 104, menit să înăsprească lupta împotriva traficului de droguri, a stârnit critici vehemente din partea societății civile și a experților juridici, care acuză o abordare represivă ce criminalizează consumatorii în loc să-i trateze ca pacienți. În cadrul consultărilor publice organizate de Comisia parlamentară pentru protecție socială, sănătate și familie, specialiștii au argumentat că legea, în forma sa actuală, eșuează să facă o distincție clară între traficanții de droguri și persoanele care suferă de dependență.

Evghenii Alexandrovici Glașapov, un jurist specializat în drepturile omului, a subliniat că, deși scopul declarat al legii este combaterea crimei organizate, multe dintre prevederile sale vizează direct consumatorii. Acesta a afirmat că dependența de droguri este o problemă medicală, o boală, iar tratarea ei prin amenzi și pedepse cu închisoarea, așa cum propune proiectul, este contraproductivă și inumană. „O diagnoză medicală nu se tratează prin metode penale”, a declarat Glașapov, propunând excluderea totală a prevederilor care incriminează persoanele ce suferă de pe urma consumului de substanțe interzise.

Argumentul său a fost susținut și de alți participanți, care au avertizat că o abordare punitivă nu face decât să marginalizeze și mai mult grupurile vulnerabile. În loc să încurajeze căutarea ajutorului, legea ar putea determina consumatorii să se ascundă, agravându-le starea de sănătate și crescând riscurile pentru sănătatea publică. Criticii proiectului susțin că resursele statului ar trebui direcționate către programe de tratament, reabilitare și reintegrare socială, nu către sancționarea victimelor acestui flagel. Ei insistă că o legislație eficientă trebuie să se bazeze pe dovezi și să echilibreze necesitatea combaterii traficului ilicit cu protejarea drepturilor și sănătății persoanelor dependente. Discuția a reliefat o tensiune fundamentală între viziunea Ministerului Afacerilor Interne, care promovează înăsprirea pedepselor, și cea a experților în sănătate și drepturile omului, care cer o reformă axată pe compasiune și reabilitare.