Președinta Sandu avertizează asupra „războiului cognitiv” purtat de Rusia și cere un nou pact democratic pentru Europa
Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a lansat un avertisment ferm în deschiderea sesiunii ministeriale a Consiliului Europei de la Chișinău, afirmând că, în paralel cu agresiunea militară din Ucraina, Rusia poartă un „război cognitiv” la fel de distructiv împotriva democrațiilor europene. Șefa statului a subliniat că acest conflict hibrid, deși mai puțin vizibil, are ca scop divizarea, slăbirea și, în final, controlarea Europei.
„Acest război folosește bani ilegali, manipulare și narative fabricate pentru a distruge încrederea pe care se bazează o societate democratică”, a declarat președinta Sandu. Ea a folosit experiența Republicii Moldova ca un exemplu elocvent, menționând că țara sa se confruntă de ani de zile cu șantaj energetic, interferențe informaționale și tentative de destabilizare, toate orchestrate pentru a o menține departe de parcursul său european. Potrivit acesteia, metodele folosite în Moldova sunt acum adaptate și aplicate pe întregul continent.
Un aspect deosebit de periculos al acestui război cognitiv, a explicat Maia Sandu, este faptul că acesta se desfășoară sub paravanul libertăților democratice. Regimurile autoritare, care suprimă aceste libertăți acasă, le transformă în arme în țările democratice. „Libertatea de exprimare este pentru persoane, nu pentru armate de boți. Libertatea de întrunire nu este pentru organizarea de proteste plătite de partide proxy ale Kremlinului”, a punctat președinta.
Ca răspuns la această amenințare modernă, Maia Sandu a susținut necesitatea unui „nou pact democratic pentru Europa”, o inițiativă promovată și de Secretarul General al Consiliului Europei, Alain Berset. Acest pact ar trebui să includă instrumente juridice actualizate, capabile să protejeze societățile deschise de atacuri externe, fără a le închide pe interior. În mod specific, președinta a cerut elaborarea unei convenții a Consiliului Europei pentru combaterea manipulării informaționale străine, argumentând că recomandările și legislația de tip „soft law” nu mai sunt suficiente. O astfel de convenție ar stabili principii comune, ar închide lacunele juridice exploatate de agresori și ar structura cooperarea între state, fiind deschisă și partenerilor din afara Europei.