Două realități educaționale: Satele Moldovei se golesc de elevi, în timp ce școlile din Chișinău sunt supraaglomerate

În spatele unei aparente stabilități a numărului total de elevi din ultimul deceniu, sistemul de învățământ din Republica Moldova a suferit o transformare internă radicală, care a adâncit decalajul dintre mediul urban și cel rural. O analiză economică prezentată de Veaceslav Ioniță dezvăluie o migrație internă masivă a populației școlare, creând două realități paralele: școli rurale din ce în ce mai goale și instituții supraaglomerate în Chișinău și alte mari orașe.
Dacă acum zece ani, numărul elevilor din sate îl depășea pe cel din orașe, astăzi situația s-a inversat dramatic. În ultimul deceniu, școlile rurale au pierdut aproximativ 38.000 de elevi, o cifră echivalentă cu închiderea a circa 200 de școli de dimensiuni medii. În același timp, municipiul Chișinău a înregistrat o creștere de 29.000 de elevi. Acest aflux a pus o presiune imensă pe infrastructura școlară a capitalei, care ar fi necesitat construcția a 30 de școli noi pentru a face față cererii, lucru care nu s-a întâmplat. Consecința directă este supraaglomerarea claselor și funcționarea multor școli din Chișinău la o capacitate de peste 100%.
Acest fenomen de „relocare” a elevilor din sate în orașe este determinat de migrația internă a familiilor în căutarea unor oportunități economice și a unei educații considerate de o calitate superioară, în special la nivel liceal. Expertul avertizează că tendința se va accelera, ajungându-se la o situație fără precedent. Prognoza indică faptul că, în doar doi sau trei ani, numărul elevilor din municipiul Chișinău va fi mai mare decât numărul total al elevilor din toate satele Republicii Moldova la un loc.
Această polarizare extremă ridică probleme sociale și logistice majore. Pe de o parte, în zonele rurale, școlile devin pustii și ineficiente din punct de vedere economic, riscând închiderea și privând comunitățile de un pilon social esențial. Pe de altă parte, în Chișinău, calitatea procesului educațional este amenințată de numărul prea mare de elevi per clasă și de infrastructura depășită. Această fractură educațională reflectă o problemă mai largă de dezvoltare inegală a țării și necesită intervenții politice urgente pentru a asigura un acces echitabil la o educație de calitate pentru toți copiii, indiferent de locul de trai.