Raportul Național Voluntar 2026: Moldova înregistrează progrese în digitalizare și infrastructură, dar se confruntă cu provocări structurale în economie și sectorul social

Republica Moldova a înregistrat progrese notabile în domenii precum digitalizarea, infrastructura de transport și reducerea mortalității materne în perioada 2020-2024, dar se confruntă în continuare cu provocări structurale majore legate de creșterea economică, sărăcie și decalajele de performanță în educație. Acestea sunt câteva dintre concluziile cheie ale celei de-a doua Revizuiri Naționale Voluntare, prezentată public de Guvern.
În domeniul prosperității, raportul evidențiază o creștere economică fluctuantă, dar și progrese semnificative în modernizarea infrastructurii. Digitalizarea a cunoscut un avans important, acoperirea 4G ajungând la 99%, iar serviciile publice electronice fiind extinse. De asemenea, s-au înregistrat îmbunătățiri în infrastructura de transport și conectivitate. Cu toate acestea, o provocare majoră rămâne investiția extrem de redusă în cercetare și dezvoltare, care constituie doar 0,2% din PIB, însoțită de o scădere a numărului de cercetători.
Pe dimensiunea oameni, rezultatele sunt mixte. Deși s-a înregistrat o scădere a mortalității materne și a celei cauzate de unele boli netransmisibile, raportul indică o tendință îngrijorătoare de creștere a mortalității infantile și a copiilor sub 5 ani. Sărăcia, deși redusă în anumite perioade, rămâne o problemă structurală, afectând în special familiile cu mulți copii și pe cele din mediul rural. În educație, deși infrastructura s-a modernizat, rezultatele testelor PISA arată decalaje de performanță persistente, în special între mediul urban și cel rural.
În ceea ce privește planeta, Moldova a făcut pași importanți în asigurarea accesului la surse sigure de apă și la canalizare. S-a înregistrat, de asemenea, o creștere a ponderii energiei regenerabile. Cu toate acestea, tranziția verde generală este considerată lentă, iar gestionarea apelor uzate și a deșeurilor rămâne o provocare critică. Criza energetică a dus la o reducere temporară a consumului, dar aceasta a fost determinată mai degrabă de prețurile ridicate decât de o eficiență energetică structurală.
Raportul subliniază că, deși Moldova a demonstrat reziliență în fața crizelor multiple, atingerea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă până în 2030 va necesita eforturi consolidate, politici mai bine țintite și investiții strategice pentru a depăși provocările structurale persistente.