Moldova va contracta un împrumut de 250 de milioane de dolari de la Banca Mondială pentru susținerea bugetului și a reformelor

Guvernul Republicii Moldova a prezentat în Comisia parlamentară pentru economie, buget și finanțe un proiect de lege pentru ratificarea unui acord de împrumut în valoare de 250 de milioane de dolari cu Banca Mondială. Fondurile, oferite în cadrul unui program de sprijin bugetar denumit „Operațiuni pentru politici de creștere rezilientă programatică”, sunt destinate acoperirii necesităților bugetare și susținerii unui pachet de reforme structurale.

Potrivit secretarului de stat de la Ministerul Finanțelor, din suma totală, 150 de milioane de dolari au fost deja planificate în bugetul de stat pentru anul curent. Ulterior, Guvernul a negociat o majorare cu încă 100 de milioane de dolari, cu scopul de a substitui finanțarea de pe piața internă, care implică costuri de deservire mai mari. Se estimează că această substituire va genera economii la buget de aproximativ 100 de milioane de lei anual.

Împrumutul este acordat în condiții avantajoase, cu o maturitate de 30 de ani, o perioadă de grație de 9 ani și o rată a dobânzii variabilă, estimată în prezent la circa 3,5% anual. Banii vor fi debursați într-o singură tranșă.

Acordarea finanțării este condiționată de implementarea a șapte reforme cheie în 2026. Acestea fac parte dintr-un pachet mai larg, agreat cu Banca Mondială pentru anii 2026-2027, și vizează domenii precum: modernizarea legii achizițiilor publice în conformitate cu standardele UE, simplificarea înregistrării afacerilor, creșterea transparenței financiare, reglementarea pieței muncii, modernizarea sectorului termoenergetic și dezvoltarea infrastructurii de transport conform standardelor rețelei TEN-T.

Proiectul a stârnit critici din partea opoziției, care a acuzat guvernarea de dublarea datoriei publice din 2021 și de utilizarea împrumuturilor externe preponderent pentru consum, nu pentru investiții care să genereze creștere economică. „Din toate sursele împrumutate, 76% au mers la cheltuieli bugetare curente și doar 23% la investiții”, a declarat un deputat din opoziție, citând un raport al Curții de Conturi și exprimându-și scepticismul față de impactul real al reformelor anunțate.

În replică, reprezentanții majorității parlamentare și ai Guvernului au subliniat că împrumuturile au fost necesare în contextul crizelor multiple (pandemie, criza energetică, războiul din Ucraina) și că ponderea datoriei de stat în PIB se menține sub pragurile de risc, fiind prognozată să nu depășească 44% până în 2028, sub limita de 60% recomandată în UE. Proiectul a fost avizat pozitiv de comisie și va fi înaintat spre aprobare în plenul Parlamentului.