România coordonează un grup de 16 state pentru un buget UE mai mare și mai flexibil

Președintele Nicușor Dan a prezentat, în urma reuniunii Consiliului European, strategia României în negocierile pentru viitorul buget multianual al Uniunii Europene, subliniind un rol activ și de coordonare asumat de țara noastră. România a condus eforturile unui grup de 16 state membre, autointitulat „Prietenii Coeziunii”, pentru a stabili o poziție comună de negociere menită să asigure un buget european substanțial și adaptat nevoilor de dezvoltare.

Obiectivul principal al României, susținut de acest grup, este obținerea unui buget al Uniunii cât mai mare. Președintele a argumentat că, în calitate de contributor net, România beneficiază direct de pe urma unui buget extins, deoarece contribuția netă primită crește proporțional. Această perspectivă este esențială pentru a repara decalajele de dezvoltare față de statele mai avansate din cadrul Uniunii.

Discuțiile s-au concentrat pe patru capitole principale ale bugetului. Pentru România, mizele majore se regăsesc în primele două capitole: Politica Agricolă Comună și Coeziune (Capitolul 1) și Competitivitate (Capitolul 2). Pe primul capitol, interesul este ca volumul fondurilor să fie cât mai mare pentru a finanța dezvoltarea rurală și a reduce disparitățile regionale. O noutate importantă a viitorului cadru financiar este flexibilitatea sporită acordată statelor membre de a-și defini propriile programe naționale pe agricultură și coeziune, permițând o mai bună adaptare la nevoile specifice.

În ceea ce privește competitivitatea, Președintele a menționat că, în urma negocierilor, s-a reușit introducerea unui principiu de „inclusivitate” în regulament. Acest lucru urmărește să asigure că și țările mai puțin dezvoltate, precum România, vor avea acces la fonduri pentru competitivitate, creând oportunități pentru companii și grupuri de cercetători români.

Pe lângă mărimea bugetului, România militează pentru o flexibilitate cât mai mare în utilizarea fondurilor, inclusiv prelungirea perioadei de accesare a acestora, similar cu exercițiul financiar 2014-2020, unde fondurile au putut fi absorbite până în 2023. De asemenea, se dorește ca procentul proiectelor condiționate de obiective de mediu să fie mai redus, pentru a nu îngrădi dezvoltarea în alte sectoare considerate prioritare.