Pierderi de 2,7 miliarde de lei pentru autoritățile locale: Primăria Chișinău denunță o „centralizare mascată” a fondurilor

Noile reforme ale politicii fiscal-vamale propuse de Guvern vor duce la pierderi estimate la 2,7 miliarde de lei pentru bugetele autorităților publice locale din întreaga țară, a declarat Olga Ursu, economistă, deputată și fostă viceprimară a municipiului Chișinău. În cadrul unei conferințe de presă, aceasta a afirmat că, în timp ce discursul public al Guvernului promovează descentralizarea, acțiunile sale fiscale duc la o centralizare mascată a resurselor financiare.

Potrivit analizei prezentate, municipiul Chișinău va fi cel mai grav afectat, cu pierderi anuale proiectate la aproximativ 1,2 miliarde de lei, ca urmare a două reforme majore. Aceste pierderi se adaugă unui impact financiar negativ deja cumulat de peste 1,9 miliarde de lei, suferit de capitală în ultimii ani din cauza crizelor succesive (pandemică, energetică, a refugiaților) și a deciziilor luate la nivel central fără consultări adecvate.

Olga Ursu a subliniat un paradox fundamental al politicilor actuale: „În timp ce guvernanții vorbesc despre descentralizare financiară și creșterea capacităților autorităților locale, în practică se întâmplă cu totul altceva. Fondurile sunt centralizate”. Ea a pus sub semnul întrebării logica de a acorda mai multe responsabilități administrațiilor locale, oferindu-le, în același timp, mai puține resurse pentru a le îndeplini.

Fosta viceprimară a introdus conceptul de „reziliență”, argumentând că, în ciuda acestor presiuni financiare constante, municipiul Chișinău a demonstrat capacitatea de a continua să se dezvolte, să presteze servicii și să investească în infrastructură. Cu toate acestea, noile măsuri fiscale amenință să erodeze această capacitate, slăbind nu doar primăriile, ci și statul în ansamblul său. „Administrațiile locale nu sunt o povară pentru stat, ele sunt puterea statului”, a menționat Ursu, reamintind că primăriile sunt primele instituții care reacționează și ajută oamenii în perioade de criză.

Discuția, a concluzionat ea, nu este doar despre taxe și cifre, ci despre capacitatea statului de a face față viitoarelor crize. Întrebarea esențială este dacă autoritățile locale vor mai avea suficiente resurse pentru a răspunde noilor provocări, în condițiile în care reformele actuale le diminuează drastic veniturile. Apelul său a fost pentru reforme autentice, consultate și explicate, care să fie în beneficiul cetățenilor și al autorităților, nu în detrimentul lor.