Moldova, printre primele state care ratifică un protocol cheie privind criminalitatea informatică

Republica Moldova face un pas important în modernizarea luptei împotriva criminalității cibernetice prin ratificarea celui de-al doilea Protocol adițional la Convenția de la Budapesta. Proiectul de lege, discutat în Comisia pentru securitate națională, va plasa Moldova printre primele cinci state din lume care adoptă acest instrument juridic, alături de Japonia, Serbia, Ungaria și Costa Rica, contribuind astfel la intrarea sa în vigoare la nivel internațional.
Acest protocol, semnat de Moldova în 2022, este conceput pentru a consolida cooperarea între state în investigarea infracțiunilor informatice și pentru a facilita obținerea probelor electronice. În contextul actual, în care o mare parte din datele necesare investigațiilor sunt deținute de furnizori de servicii online și platforme digitale aflate în alte jurisdicții, procedurile clasice de cooperare internațională s-au dovedit a fi prea lente. Noul protocol introduce mecanisme de cooperare directă și rapidă, esențiale pentru a acționa înainte ca datele electronice, prin natura lor volatilă, să fie șterse sau modificate.
Printre noile instrumente se numără posibilitatea de a solicita direct informații despre înregistrarea numelor de domenii, de a obține date despre abonații serviciilor online și de a executa rapid ordine de divulgare a anumitor categorii de date. Un element central este crearea unor puncte de contact permanente, funcționale 24/7, pentru un schimb operativ de informații între autoritățile statelor semnatare. În Republica Moldova, instituțiile cheie implicate vor fi Ministerul Afacerilor Interne pentru componenta operațională, Procuratura Generală ca autoritate principală în faza de urmărire penală și Ministerul Justiției pentru faza de judecată.
Ratificarea este, de asemenea, o acțiune prevăzută în Planul Național de Aderare la Uniunea Europeană, la capitolul Justiție, Libertate și Securitate. În cadrul dezbaterilor, a fost ridicată și problema unei rezerve propuse de Moldova, care ar limita furnizarea datelor de trafic ale propriilor cetățeni. Un reprezentant al Procuraturii a argumentat împotriva acestei rezerve, menționând că partenerii din UE recomandă abținerea de la astfel de limitări pentru a asigura eficiența maximă a cooperării. Decizia finală pe acest aspect va fi luată de comisia de bază.