Audit la Bălți: Haos în gestionarea terenurilor și a bunurilor publice în valoare de miliarde de lei

Un audit recent al Curții de Conturi a scos la iveală nereguli grave în administrarea patrimoniului municipiului Bălți, cu accent pe gestionarea defectuoasă a terenurilor și a bunurilor publice, care ridică semne de întrebare majore privind transparența și eficiența administrației locale. Raportul, care a condus la emiterea unei opinii contrare – cea mai severă calificare a Curții – indică faptul că situațiile financiare ale municipiului nu reflectă o imagine corectă și fidelă a patrimoniului său.
Una dintre cele mai semnificative probleme identificate se referă la patrimoniul funciar. Deși în evidența contabilă a primăriei figurează terenuri cu o suprafață de peste 1.400 de hectare, evaluate la aproximativ 3,04 miliarde de lei, dreptul de proprietate este înregistrat în registrul bunurilor imobile pentru doar 863 de hectare. Această discrepanță majoră arată o lipsă de control și o evidență neclară asupra celor mai valoroase active ale orașului. Mai mult, auditul a constatat că autoritatea locală nu a efectuat o inventariere și o reconciliere completă a datelor contabile cu cele din registrul de stat, lăsând loc pentru riscuri juridice și financiare.
Pe lângă problemele legate de terenuri, raportul subliniază o subevaluare a acestora cu 19,3 milioane de lei, cauzată de reflectarea necorespunzătoare a unor loturi în categoria participațiilor în capital, în loc de a fi înregistrate ca active propriu-zise. Această eroare contabilă distorsionează valoarea reală a patrimoniului municipal.
O altă zonă de îngrijorare majoră este administrarea bunurilor publice transmise în gestiune economică, a căror valoare se ridică la peste 911 milioane de lei. Auditul a relevat că primăria nu a asigurat o evidență analitică completă și actualizată pentru aceste bunuri, ceea ce a limitat capacitatea auditorilor de a verifica existența și integritatea lor. Această lipsă de transparență afectează direct credibilitatea bilanțului contabil.
În plus, s-a constatat o clasificare eronată a unor bunuri din domeniul public, inclusiv obiective de infrastructură tehnico-edilitară în valoare de 185,7 milioane de lei. Acestea au fost înregistrate ca „participații în capital”, deși, conform normelor, trebuiau recunoscute ca active materiale. Această abordare contabilă greșită a denaturat valoarea unor categorii întregi de active, precum clădiri, construcții speciale și instalații, și a afectat structura patrimoniului raportat. Aceste deficiențe sistemice în organizarea evidenței contabile subminează fundamentul unei bune guvernări și necesită măsuri urgente pentru a asigura o administrare responsabilă a resurselor publice.