Medicii, între epuizare și lipsa trainingului: „Nu dau vești proaste prost pentru că nu-și doresc altfel”

În spatele unei vești proaste comunicate necorespunzător nu stă întotdeauna un medic insensibil, ci adesea un om epuizat, suprasolicitat și, cel mai important, nepregătit pentru o astfel de sarcină. Aceasta este o altă fațetă a problemei, intens dezbătută în cadrul lansării ghidului de comunicare pentru medici.

„Medicii nu dau veștile proaste prost pentru că nu-și doresc altfel sau pentru că atâta pot, ci le dau prost de cele mai multe ori pentru că și ei sunt oameni. Și ei sunt obosiți, și ei sunt suprasolicitați, nici ei nu știu mai bine, nici ei n-au fost învățați”, a argumentat unul dintre vorbitori. Transmiterea unui diagnostic grav este o sarcină copleșitoare și pentru medic, consumându-l emoțional și contribuind la fenomenul de burnout, tot mai răspândit în profesie.

Conferențiarii au subliniat că acest ghid nu este gândit doar pentru a ajuta pacienții, ci și pentru a oferi un sprijin real medicilor. Furnizându-le strategii clare și tehnici de gestionare a acestor conversații, materialul îi ajută să-și protejeze propria sănătate mintală și să evite epuizarea. O comunicare mai bună duce la pacienți mai cooperanți și mai puțin agresivi, ceea ce, în final, ușurează și munca medicului.

Problema de fond, au fost de acord participanții, este una educațională. Abilitățile de comunicare nu sunt înnăscute, ci se învață. „Acest proces trebuie să înceapă de pe băncile școlii, din facultate”, a afirmat conf. univ. dr. Beatrice Mahler. Ea a menționat că la Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” există deja cursuri de medicină narativă și comunicare medic-pacient, dar nevoia este mult mai mare. Până când astfel de cursuri vor deveni o normă în toate facultățile de medicină din țară, ghidul „Cum să transmiți vești proaste?” servește ca un instrument esențial pentru a umple acest gol în formarea profesională a medicilor, fie ei tineri rezidenți sau profesioniști cu experiență.