AEP, blocată în Parlament. Noul regulament de funcționare, amânat, pune în pericol reforma și reducerile bugetare

Președintele Autorității Electorale Permanente (AEP), Adrian Țuțuianu, a tras un semnal de alarmă marți, într-o conferință de presă, cu privire la blocarea în Parlament a noului Regulament de Organizare și Funcționare (ROF) al instituției. Documentul, esențial pentru reforma internă a AEP, a fost depus la președinții celor două Camere încă din 25 martie, însă, la aproape patru luni distanță, nu a fost încă aprobat, sesiunea parlamentară încheindu-se fără un rezultat concret.

Acest blocaj, a subliniat Țuțuianu, plasează autoritatea „în dificultate maximă” din multiple perspective. În primul rând, întârzierea aprobării regulamentului împiedică implementarea obiectivelor de reformă instituțională, care includ reorganizarea structurii și optimizarea personalului. În al doilea rând, AEP se află în imposibilitatea de a îndeplini criteriile de reducere a cheltuielilor bugetare cu 10%, impuse prin Ordonanța de Urgență 7/2026, deoarece reorganizarea posturilor, care ar fi generat economii de aproximativ 1,87 milioane de lei, este direct dependentă de noul ROF.

Situația este complicată și mai mult de o decizie recentă a Curții de Apel București, care a anulat regulamentul de funcționare aprobat în 2024. Această hotărâre judecătorească creează riscul unui vid normativ ce ar putea afecta însăși funcționarea instituției. Fără un regulament valid, AEP nu poate aproba noul stat de funcții, nu poate repartiza posturile și nu poate reîncadra personalul, procese care, chiar și după aprobarea ROF, ar necesita aproximativ 60 de zile.

Țuțuianu a făcut un apel către partidele politice parlamentare și către Parlament în integritatea sa să trateze cu celeritate acest proiect de hotărâre la reluarea sesiunii de toamnă. El a avertizat că, din cauza acestor amânări, procesul de reorganizare ar putea fi finalizat abia la sfârșitul lunii noiembrie 2026, cu o întârziere de peste jumătate de an față de planificarea inițială. Această situație subminează nu doar eficiența administrativă, ci și continuitatea instituțională a unei autorități cheie pentru democrația din România.