Discrepanțe salariale în sectorul public: Opoziția acuză venituri de milioane pentru funcționari, în detrimentul profesorilor
Opoziția parlamentară socialistă acuză existența unei prăpăstii financiare în sectorul public din Republica Moldova, unde unii funcționari de rang înalt ar încasa salarii și venituri anuale de milioane de lei, în timp ce angajații din sectoare esențiale, precum educația, se confruntă cu dificultăți financiare. Subiectul inechității salariale a fost punctul central al unui briefing de presă susținut de deputații PSRM, Ala Ursu-Antoci și Vladimir Odnostalco.
Potrivit deputaților, în societate se discută intens despre cazuri în care anumiți angajați la stat primesc salarii lunare de peste 120.000 de lei, iar veniturile anuale ale unor conducători de instituții ajung la 2, 3 sau chiar 4 milioane de lei. „Unde este echitatea?”, a întrebat retoric Ala Ursu-Antoci, subliniind contrastul dintre aceste sume și nivelul de trai al majorității cetățenilor.
Vladimir Odnostalco a întărit acuzațiile, afirmând în limba rusă că guvernarea găsește resurse financiare doar pentru „ai săi”. El a menționat că, în timp ce pentru profesori nu se găsesc bani, s-au alocat „sute de milioane de lei” pentru salariile unor funcționari afiliați politic, unii dintre aceștia fiind chiar absenți de la locul de muncă sau primind sume exorbitante, de până la 600.000 de lei, pentru participarea la o singură ședință online. Socialiștii susțin că fondurile publice sunt direcționate către rude, membri de familie și apropiați ai partidului de la guvernare, în loc să fie investite în sectoare prioritare.
Critica vizează direct politica bugetară a actualei guvernări, pe care opoziția o consideră nedreaptă și lipsită de transparență. Deputații PSRM au sugerat că banii pentru majorarea salariilor profesorilor ar putea fi identificați prin reducerea acestor cheltuieli considerate de ei ca fiind nejustificate. „Bani în buget pentru salarii există. Întrebarea este că acești bani se cheltuiesc doar pentru ai lor”, a concluzionat Odnostalco, cerând o reorientare a priorităților bugetare către nevoile reale ale societății.