Dezbatere Aprinsă: Criteriile de Sănătate Mintală pentru Cei care Lucrează cu Copiii

O prevedere a noului proiect de lege pentru protecția copilului, care interzice angajarea persoanelor considerate „inapte din punct de vedere mintal” în funcții ce implică un contact regulat cu minorii, a stârnit o dezbatere aprinsă în cadrul consultărilor publice de la Parlament. Reprezentanții societății civile și-au exprimat îngrijorarea cu privire la potențialul discriminatoriu al acestei norme și au cerut o bază științifică clară pentru o astfel de restricție.

Ecaterina Luțișina, activistă civică și reprezentantă a mișcării Open Mind Moldova, a fost prima care a ridicat problema, întrebând care este fundamentarea științifică a acestei formulări. Ea a subliniat că, în niciun stat din Uniunea Europeană, nu există prevederi similare în Codul Muncii și că, pentru prevenirea abuzului sexual, alte țări se bazează pe registre ale agresorilor sexuali, nu pe evaluări generale ale sănătății mintale. „Aș vrea să nu speculăm pe marginea legăturii dintre o tulburare mintală și riscul față de copii,” a afirmat Luțișina, aducând în discuție un studiu care arată că doar 20% dintre agresorii sexuali analizați aveau tulburări mintale, în timp ce 80% nu prezentau nicio afecțiune de acest tip.

Președinta comisiei, Dan Perciun, a recunoscut legitimitatea îngrijorărilor, menționând că lista de afecțiuni dintr-un ordin existent al Ministerului Sănătății, la care s-ar putea face referire, include tulburări precum fobia de înălțime sau tulburările nevrotice, care nu indică un risc crescut de violență. „Persoanele care au asemenea tulburări nevrotice mai mult sunt victime ale violenței decât generatori de violență. Întrebarea este cât de mult putem noi să evaluăm riscul de violență?” a punctat Perciun.

În replică, reprezentanții Ministerului Sănătății au apărat necesitatea unei evaluări individualizate. Aceștia au explicat că propunerea inițială, care se referea doar la persoanele aflate în evidența psihiatrului, a fost considerată prea discriminatorie. Prin urmare, s-a optat pentru o abordare care implică o comisie de specialiști ce ar evalua fiecare caz în parte, luând în considerare nu doar diagnosticul, ci și riscurile specifice în contextul lucrului cu copiii. „Ne dorim să protejăm copiii, dar totodată nu ne dorim să discriminăm persoanele cu tulburări de sănătate mintală. Ne-am propus o abordare individualizată,” a explicat reprezentanta ministerului. Dezbaterea subliniază dificultatea de a crea un mecanism de prevenție eficient, care să protejeze copiii fără a stigmatiza și a exclude nejustificat persoanele cu probleme de sănătate mintală.