PSD respinge ferm actuala formă a legii salarizării: 'Este exclus să o susținem'

Partidul Social Democrat (PSD) a anunțat luni că nu va susține sub nicio formă actualul proiect al legii salarizării, considerându-l inechitabil și dăunător pentru angajații din sectoare cheie. Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a declarat că este 'exclus' ca partidul său să voteze o lege care 'nemulțumește pe toată lumea și care taie din banii profesorilor, a medicilor și a militarilor'.

Poziția fermă a social-democraților vine în contextul în care legea salarizării reprezintă un jalon crucial în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), iar adoptarea sa este esențială pentru accesarea fondurilor europene. Grindeanu a informat că PSD lucrează în prezent, în colaborare cu organizațiile sindicale, la o serie de 'amendamente consistente' menite să transforme proiectul într-o lege 'mai echitabilă', care să respecte în același timp și anvelopa bugetară.

Liderul PSD a menționat că deputatul Florin Manole a finalizat întâlnirile cu sindicatele, iar pe baza acestor discuții se conturează propunerile de modificare. Aceste amendamente ar urma să fie prezentate în Parlament, însă soarta lor depinde de trimiterea proiectului de lege de către Guvern. Grindeanu a criticat întârzierile și a subliniat că, în forma sa actuală, legea ar duce la scăderi semnificative de venituri. El a oferit exemplul unei asistente medicale care ar putea pierde aproximativ 1.000 de lei pe lună sau al unui medic primar de la ambulanță care ar pierde până la 6.000 de lei.

Refuzul PSD de a vota legea adâncește criza politică și legislativă. Fără sprijinul social-democraților, coaliția de guvernare se va confrunta cu dificultăți majore în a trece acest proiect vital prin Parlament. Disputa pe tema salarizării subliniază tensiunile dintre partide, dar și presiunea publică venită din partea sindicatelor, care au organizat deja proteste și amenință cu acțiuni de amploare dacă revendicările lor nu sunt luate în considerare. În acest moment, viitorul legii și, implicit, al fondurilor PNRR aferente, depinde de capacitatea partidelor de a ajunge la un compromis care să împace atât cerințele Comisiei Europene, cât și pe cele ale angajaților din sistemul public.