Strategia de infrastructură a Iașului: Între planuri de extindere și teama blocajelor financiare și birocratice

Semnarea contractelor pentru centura ușoară a Iașului a fost prilejul pentru autoritățile județene de a prezenta o strategie amplă de modernizare a infrastructurii rutiere, dar și de a lansa un semnal de alarmă privind provocările financiare și birocratice care amenință dezvoltarea regională. Pe lângă cele două loturi de centură, administrația are în derulare sau în planificare mai multe proiecte majore.

Printre acestea se numără finalizarea modernizării drumului județean Popricani-Breazu și a lucrărilor din Holboca, precum și demararea procedurilor pentru proiecte strategice precum centura orașului Podu Iloaiei și lărgirea la patru benzi a unor artere cheie: Capăt CUG - Centură și Moara de Vânt - Breazu. De asemenea, s-a anunțat că loturile 2 și 3 ale centurii ușoare vor fi comasate și relicitate pentru a crește atractivitatea contractului.

Cu toate acestea, președintele Consiliului Județean, Costel Alexe, și-a exprimat îngrijorarea cu privire la viitorul finanțării acestor proiecte. Acesta a atras atenția că, în următorul exercițiu financiar european, s-ar putea să nu mai fie posibilă accesarea de fonduri pentru drumuri prin programele de dezvoltare regională, făcând un apel către Guvern pentru continuarea programelor naționale de investiții, precum „Anghel Saligny”. „Astăzi este în continuare nevoie de asfalt în toate comunitățile noastre. Întrebarea firească este cu ce vom reuși să dezvoltăm comunitățile în care trăim”, a punctat oficialul.

O altă problemă majoră evidențiată a fost birocrația și impactul negativ al contestațiilor în licitațiile publice. Alexe a oferit un exemplu concret în care un proiect a suferit întârzieri și o creștere a costurilor cu 13 milioane de lei într-un singur an din cauza procedurilor de contestație, care au blocat semnarea contractului. „Din păcate, birocrația sau procedurile fac posibil acest lucru”, a afirmat el, subliniind cum aceste întârzieri duc la scumpirea exponențială a lucrărilor, presiunea financiară fiind transferată în final către bugetul public. Astfel, deși planurile de dezvoltare sunt ambițioase, implementarea lor depinde critic de asigurarea unui cadru de finanțare predictibil și de eficientizarea procedurilor administrative.