Reformă electorală: Dezbateri aprinse în Parlament privind cerințele pentru candidații din Găgăuzia

Modificările la Codul Electoral, discutate în cadrul Comisiei juridice, numiri și imunități, au generat dezbateri aprinse cu privire la condițiile de eligibilitate pentru funcțiile elective din Unitatea Teritorială Autonomă Găgăuzia. Propunerile, înaintate inclusiv de reprezentanții Adunării Populare de la Comrat, vizează introducerea unor cerințe stricte de reședință și de cunoaștere a limbilor pentru candidații la funcția de deputat în Adunarea Populară și, în special, pentru cea de Guvernator (Bașcan).

Unul dintre amendamentele discutate propune ca pentru a candida la funcția de deputat în Adunarea Populară, o persoană să aibă domiciliul pe teritoriul Găgăuziei de cel puțin 10 ani, iar în circumscripția electorală respectivă de cel puțin 12 luni. Această măsură a fost argumentată prin necesitatea de a asigura că aleșii locali sunt profund conectați cu realitățile și necesitățile comunităților pe care le reprezintă. S-a invocat riscul „migrației electorale”, prin care persoane fără o legătură reală cu regiunea ar putea candida și influența rezultatele alegerilor.

Cea mai intensă dezbatere a vizat însă cerința ca un candidat la funcția de Bașcan să cunoască atât limba găgăuză, cât și limba română. Propunerea a fost susținută de majoritatea membrilor comisiei, care au argumentat că Bașcanul, fiind membru din oficiu al Guvernului Republicii Moldova, trebuie să poată comunica eficient în limba română, limba de lucru a executivului. S-a subliniat că aceasta este o cerință funcțională, nu una discriminatorie, esențială pentru buna colaborare între autoritățile centrale și cele autonome.

Reprezentanții Adunării Populare au exprimat rezerve, considerând că impunerea cunoașterii limbii române ca o condiție de eligibilitate ar putea fi interpretată ca o limitare a drepturilor și ar restrânge cercul de potențiali candidați. Aceștia au susținut că legislația actuală a autonomiei nu prevede o astfel de obligativitate. În replică, autorii proiectului au insistat că rolul dual al Bașcanului, atât ca lider al autonomiei, cât și ca membru al Guvernului, impune cunoașterea limbii române. S-a decis ca evaluarea cunoștințelor lingvistice să fie realizată de o comisie specială, constituită la nivelul Consiliului Electoral Central al Găgăuziei, într-o manieră care să testeze o înțelegere funcțională, nu una academică, a ambelor limbi.