Deficitul bugetar al Moldovei atinge cote record, subminând stabilitatea fiscală a țării

Republica Moldova se confruntă cu o provocare fiscală majoră, deficitul bugetar atingând niveluri fără precedent, în timp ce guvernele eșuează în mod repetat să execute integral bugetele planificate. Conform unei analize economice recente, dezechilibrul dintre cheltuielile și veniturile statului s-a adâncit considerabil, în special după anul 2020, semnalând o vulnerabilitate structurală a finanțelor publice.

Datele arată o tendință clară de creștere a deficitului. Dacă până în 2019, diferența dintre cheltuieli și venituri era relativ gestionabilă, situându-se la 2-3 miliarde de lei, situația s-a agravat brusc odată cu crizele succesive, începând cu pandemia de COVID-19. Pentru anul curent, se planifică un deficit record de 20,9 miliarde de lei. Această gaură bugetară tot mai mare indică faptul că statul trăiește constant peste posibilitățile sale, bazându-se pe datorii pentru a acoperi cheltuielile curente.

O problemă conexă, care agravează situația, este neexecutarea bugetului. În ultimii șapte ani, niciun guvern nu a reușit să cheltuiască sumele pe care le-a planificat. Deși la prima vedere acest lucru ar putea părea o economisire, în realitate reflectă o incapacitate administrativă și o planificare nerealistă. Sume importante, promise pentru primării, proiecte de infrastructură și alte necesități, rămân nealocate. Spre exemplu, în anii precedenți, neexecutarea a variat de la 1,9 miliarde de lei până la peste 5,4 miliarde de lei. Aceasta înseamnă că, deși pe hârtie se promit investiții, în practică banii nu ajung în economie, afectând dezvoltarea locală și națională.

În acest context, actualul guvern și-a stabilit ca obiectiv principal reducerea deficitului bugetar sub pragul de 3% din Produsul Intern Brut (PIB), o țintă agreată la nivel internațional pentru sustenabilitate fiscală. În prezent, deficitul se situează la 5,5% din PIB. Atingerea acestui obiectiv ar necesita o ajustare drastică, echivalentă cu identificarea unor surse noi de venituri sau reducerea cheltuielilor cu aproximativ 9,4 miliarde de lei. Această sarcină dificilă stă la baza politicilor fiscale actuale, care includ revizuirea facilităților fiscale, majorarea anumitor taxe și impozite, și eforturi de a fiscaliza economia tenebră, precum comerțul online. Fără aceste măsuri dureroase, dar necesare, sustenabilitatea pe termen lung a finanțelor publice ale Republicii Moldova rămâne sub un serios semn de întrebare.