Bilanțul PNRR: România încheie cu o absorbție de peste 90% la granturi, depășind un program „blocat”
Guvernul României a prezentat marți bilanțul final al implementării Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), anunțând o rată de absorbție de peste 90% pentru componenta de granturi și de peste 97% pentru cea de împrumuturi. Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a subliniat că aceste rezultate au fost obținute în ciuda preluării unui program aflat într-un „cvasi-blocaj” în iunie 2025.
La preluarea mandatului de către guvernul Bologian, PNRR se confrunta cu provocări majore, inclusiv o cerere de plată suspendată și un dialog tensionat cu Comisia Europeană. Ministrul Pîslaru a descris un program marcat de un „haos managerial” și o lipsă de transparență, cu peste 25.000 de proiecte înregistrate și o supracontractare masivă. „În august 2025 se încerca deblocarea acestui program. Comisia Europeană aștepta un gest de minimă responsabilitate din partea României”, a declarat Pîslaru, referindu-se la necesitatea de a constata neeligibilitatea unor achiziții și de a gestiona supracontractarea care ajunsese la aproape dublul valorii planului.
În ciuda acestui start dificil, eforturile din ultimul an au dus la deblocarea și accelerarea implementării. Conform datelor prezentate, din totalul de 13,56 miliarde de euro disponibili sub formă de granturi, România va reuși să absoarbă peste 90%. Pierderile estimate, însumând aproximativ 1,2 miliarde de euro, sunt atribuite în principal unor reforme nefinalizate, moștenite din mandatele anterioare, și eșecului adoptării noii legi a salarizării, pentru care ministrul a acuzat direct Partidul Social Democrat. „Pe partea de grant, care a rămas neschimbată, vom avea o absorbție de peste 90%. Acest lucru ne duce la faptul că, de fapt, acum mai avem cererea de plată șase”, a explicat oficialul.
Pe componenta de împrumuturi, din care România a decis să utilizeze o sumă redusă față de alocarea inițială, rata de absorbție va depăși 97%. Reducerea sumei împrumutate a fost o decizie strategică, parte din proiecte fiind transferate către alte surse de finanțare, precum fondurile de coeziune sau programul SAFE, în special în domeniul infrastructurii de transport și sănătate. De exemplu, 4,2 miliarde de euro pentru proiecte de autostrăzi au fost mutate pe programul SAFE, iar 10 spitale au fost transferate pe Programul de Sănătate, finanțat din politica de coeziune. Această restructurare a permis, pe de o parte, asigurarea continuității proiectelor majore și, pe de altă parte, gestionarea mai prudentă a datoriei publice.