Guvernul aprobă restructurarea Căii Ferate din Moldova: Separarea infrastructurii de operațiunile de transport
Guvernul a aprobat miercuri, 9 septembrie 2026, o reformă structurală majoră a Întreprinderii de Stat „Calea Ferată din Moldova” (CFM), care prevede divizarea acesteia în două entități distincte. Anunțul a fost făcut de ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Vladimir Bolea, care a subliniat că măsura este esențială pentru eficientizarea și modernizarea sectorului feroviar național.
Conform noii structuri, o entitate se va ocupa exclusiv de infrastructura feroviară, rămânând un monopol de stat. Aceasta va fi responsabilă de întreținerea, reparația și dezvoltarea rețelei de căi ferate. Cealaltă entitate va gestiona transportul de marfă și pasageri și va activa pe o piață concurențială, având statutul de agent economic.
Ministrul Bolea a argumentat că această separare va permite o gestionare mai eficientă a resurselor. Statul va putea subvenționa direct infrastructura, un domeniu care nu poate fi privatizat, în timp ce operatorul de transport va trebui să devină competitiv și să răspundă cerințelor pieței. Ca dovadă a angajamentului Guvernului, Bolea a menționat alocarea, în premieră, a 300 de milioane de lei din bugetul de stat pentru anul 2026, sub formă de subvenții destinate reparației infrastructurii feroviare naționale.
Oficialul a oferit și un exemplu recent al beneficiilor investițiilor în infrastructură: redeschiderea segmentului de cale ferată Prut 2 – Fălciu. În doar trei luni (iunie-august 2026), acest tronson a generat venituri suplimentare pentru CFM de peste 20,3 milioane de lei, prin transportul a zeci de mii de tone de mărfuri precum bitum, motorină și pietriș. Aceste venituri au contribuit, printre altele, la achitarea salariilor pentru cei 3.200 de angajați ai CFM, compania nemaiavând restanțe salariale din mai 2026.
Întrebat despre soarta angajaților, ministrul a dat asigurări că nu vor exista disponibilizări. Personalul va fi transferat către cele două noi entități, în funcție de specificul activității. Muncitorii din domeniul infrastructurii vor rămâne la entitatea de infrastructură, iar cei din transportul de marfă vor trece la noua companie de transport.
Deși reforma reprezintă un pas spre modernizare, Vladimir Bolea a precizat că, la etapa actuală, nu se discută despre liberalizarea completă a pieței transportului feroviar sau despre admiterea imediată a operatorilor privați. Acesta este un proces gradual, menit să fortifice mai întâi capacitățile interne.