În culisele Bruxelles-ului: Diplomații spanioli dezvăluie arta negocierii pentru aderarea la UE
CHIȘINĂU – Departe de a fi o entitate monolitică, „bula de la Bruxelles” este, în esență, un „bazar” complex unde negocierile se poartă tranzacțional, iar succesul unui stat candidat depinde de abilitatea sa de a construi alianțe strategice și de a înțelege interesele celorlalte state membre. Acesta este portretul pragmatic al procesului de aderare la UE, schițat de diplomați spanioli în cadrul unei discuții publice la Chișinău.
Carlos Moreno, un înalt oficial din diplomația spaniolă, a demontat mitul conform căruia deciziile sunt luate de birocrați anonimi la Bruxelles. „Adesea folosim Bruxelles-ul ca țap ispășitor”, a spus el, „dar deciziile sunt luate în Consiliu, de către statele membre”. Prin urmare, responsabilitatea pentru rezultatele negocierilor aparține în egală măsură tuturor actorilor implicați. Pentru un stat candidat precum Republica Moldova, care nu are pârghiile marilor puteri din UE, cheia succesului constă în crearea de alianțe cu țări care au interese similare pe anumite dosare. „Trebuie să fii foarte tranzacțional”, a explicat Moreno. „Este esențial să identifici care sunt prioritățile partenerilor tăi pentru a le putea cere, la rândul tău, solidaritate pe subiectele importante pentru tine”.
Negocierile în sine nu sunt despre a accepta sau a respinge acquis-ul comunitar, ci despre „când și cum” acesta va fi implementat. Fostul președinte al Parlamentului European, Enrique Barón Crespo, a evocat negocierile maraton ale Spaniei, care s-au prelungit până în zori, pe capitole dificile precum agricultura și pescuitul. Discuțiile au vizat perioade de tranziție, cote și fonduri pentru a sprijini adaptarea. „Nu este o lună de miere”, a avertizat Crespo, ci un proces dureros și laborios.
O altă lecție importantă pentru Moldova este managementul așteptărilor. Entuziasmul inițial poate fi urmat de o perioadă de „oboseală” și scepticism pe parcursul unui proces de negociere care, în cazul Spaniei, a durat aproape un deceniu. Profesorul Carlos Sanz a subliniat că guvernul spaniol a avut o abordare sobră, comunicând deschis că reformele sunt necesare pentru modernizarea țării, indiferent de aderare, dar că UE oferă cadrul, resursele și credibilitatea externă pentru a le realiza. Astfel, pentru diplomații și oficialii moldoveni, înțelegerea profundă a mecanismelor de la Bruxelles și arta de a naviga printre interesele divergente ale celor 27 de state membre vor fi la fel de importante ca și implementarea tehnică a reformelor acasă.