Experții pun la îndoială metodologia noului PUG Chișinău: "Sute de hectare în dezvoltare nu sunt luate în calcul"

Procesul de actualizare a Planului Urbanistic General (PUG) al municipiului Chișinău se confruntă cu critici dure din partea specialiștilor, care acuză lacune metodologice grave în studiile de fundamentare. În cadrul unei consultări publice, expertul în dezvoltare Roman Gunea a atras atenția asupra a două probleme majore care ar putea submina eficacitatea viitorului plan: omiterea analizei planurilor urbanistice zonale (PUZ) active și lipsa hărților de izocrone pentru serviciile publice.

Potrivit lui Gunea, studiul de dezvoltare economică prezentat ignoră complet cele aproximativ 50 de PUZ-uri care se află în prezent în proces de elaborare sau implementare în Chișinău și suburbii. Aceste planuri acoperă sute de hectare de teren și vor schimba în mod esențial funcțiunile și suprafețele destinate diverselor activități, de la construcții rezidențiale la zone industriale sau comerciale. „Cum putem vorbi despre o viziune strategică dacă nu luăm în calcul sute de hectare care deja își schimbă destinația? Cifrele pe care le prezentați se vor schimba radical”, a avertizat expertul.

O a doua critică majoră vizează lipsa unei analize bazate pe izocrone, care sunt hărți ce delimitează zonele de accesibilitate în funcție de timp. Deși se discută despre conceptul de „oraș de 15 minute”, studiul privind serviciile publice nu indică în mod clar unde anume există un deficit de școli, grădinițe sau centre medicale. „Unde anume avem probleme? Unde trebuie să oprim construcțiile pentru a nu agrava situația și unde, invers, trebuie să dezvoltăm? Fără hărți de izocrone, vorbim doar despre funcțiuni, nu despre suprafețe și accesibilitate reală”, a subliniat Gunea.

Aceste observații critice pun sub semnul întrebării rigoarea tehnică a studiilor de fundamentare și capacitatea noului PUG de a oferi soluții realiste la problemele urbane. Fără o bază de date completă, care să includă toate proiectele în derulare, și fără o analiză spațială detaliată a accesibilității la servicii, planul riscă să devină un document teoretic, decuplat de realitatea din teren.

În contextul în care autoritățile își propun să creeze un plan strategic pentru dezvoltarea capitalei până în anul 2040, aceste critici subliniază necesitatea unei abordări mai transparente și mai riguroase din punct de vedere tehnic. Rămâne de văzut dacă elaboratorii PUG vor integra aceste observații pentru a asigura că documentul final va fi un instrument eficient de planificare, și nu doar o colecție de intenții bune.