Independența Băncii Naționale, consolidată pentru aderarea la UE. Rolul Curții de Conturi, redefinit

Parlamentul Republicii Moldova examinează un proiect de lege crucial pentru parcursul european al țării, care vizează consolidarea independenței Băncii Naționale a Moldovei (BNM) și alinierea cadrului său normativ la standardele Băncii Centrale Europene (BCE). Proiectul, elaborat în strânsă colaborare cu experții Comisiei Europene, răspunde direct recomandărilor din raportul de extindere al UE, care a semnalat că Moldova nu este încă pe deplin conformă la capitolul politică monetară.
Obiectivul principal al legii este de a întări statutul BNM ca persoană juridică publică autonomă și de a asigura că membrii și organele sale de conducere își exercită atribuțiile independent, fără ingerințe din partea altor autorități. Deși acest principiu există deja în legislație, noile prevederi aduc clarificări și formulări menite să elimine orice ambiguitate, conform limbajului utilizat în Tratatul de Funcționare al Uniunii Europene.
O componentă majoră a proiectului pregătește integrarea BNM în structurile financiare europene, odată cu aderarea Moldovei la UE. Astfel, de la data aderării, BNM va deveni parte a Sistemului European al Băncilor Centrale, ceea ce implică, printre altele, participarea la capitalul BCE și prezența guvernatorului BNM în Consiliul General al BCE. De asemenea, BNM va face parte din Autoritatea Bancară Europeană și din Comitetul European pentru Risc Sistemic.
Un aspect important și intens dezbătut în cadrul comisiei a fost delimitarea competențelor Curții de Conturi în raport cu BNM. Proiectul de lege reiterează și clarifică faptul că auditul Curții de Conturi se va limita strict la verificarea divizului de cheltuieli și a alocațiilor pentru investiții, excluzând explicit aspectele ce țin de implementarea politicii monetare, gestionarea rezervelor internaționale ale statului sau funcționarea sistemelor de plăți. Această măsură este esențială pentru a preveni orice percepție de interferență în deciziile de politică monetară, un pilon fundamental al independenței unei bănci centrale.
Un alt punct de discuție a vizat interdicția strictă a finanțării sectorului public de către BNM. Proiectul aduce precizări suplimentare privind împrumuturile pe termen scurt pe care BNM le poate acorda, în situații excepționale, Fondului de Garantare a Depozitelor. Statutul acestui fond – ca entitate publică sau nu – rămâne un subiect de discuție cu Comisia Europeană, pentru a asigura că acest mecanism de siguranță nu contravine principiului general de nefinanțare a statului.