Piața muncii din Moldova: între deficitul de personal și programele guvernamentale de stimulare a angajării

Republica Moldova se confruntă cu un paradox pe piața muncii: un deficit acut de personal calificat, în ciuda unui număr record de tineri înscriși în programe de formare profesională. Această problemă, alături de soluțiile propuse de guvern, a fost un subiect central la conferința „Dialog Pro-Industrie 2026”, unde Felicia Bechtoldt, secretar de stat la Ministerul Muncii și Protecției Sociale, a prezentat o radiografie a provocărilor și a instrumentelor de sprijin disponibile.

Unul dintre cele mai relevante aspecte este discrepanța dintre oferta educațională și cerințele pieței. Deși învățământul dual a atins un record de 2.700 de tineri înscriși, retenția acestora în câmpul muncii rămâne o provocare. „Am auzit de la tineri că nu acceptă niciun loc de muncă dacă primesc un salariu mai mic de 10.000 de lei”, a declarat Bechtoldt, subliniind că așteptările salariale ale noii generații necesită o adaptare atât din partea angajatorilor, cât și a politicilor publice.

Datele Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM) confirmă deficitul de personal: din cele aproape 42.000 de locuri de muncă vacante înregistrate anul trecut, doar 20.700 au fost ocupate. În același timp, rata de ocupare a persoanelor cu dizabilități este de doar 14,5%, indicând o resursă umană valoroasă, dar insuficient integrată.

Pentru a adresa aceste provocări, guvernul a dezvoltat o serie de programe de stimulare a angajării, finanțate în mare parte prin Planul de Creștere al Uniunii Europene, care a alocat 170 de milioane de lei în acest scop. Printre măsurile prezentate se numără:

• Indemnizația de mobilitate: Persoanele din mediul rural care se angajează în mediul urban pot beneficia de o indemnizație de până la 15.000 de lei, achitată pe parcursul a șase luni, pentru a acoperi cheltuielile de transport.
• Subvenționarea locurilor de muncă: Angajatorii care încadrează în muncă persoane din grupuri vulnerabile (peste 50 de ani, cu dizabilități, șomeri de lungă durată) pot primi subvenții lunare de până la 80% din salariul angajatului, cu un plafon stabilit.
• Adaptarea locurilor de muncă: Se oferă compensații pentru cheltuielile de adaptare a locurilor de muncă pentru persoanele cu dizabilități, acoperind 50-75% din costuri, în funcție de gradul de dizabilitate.
• Sprijin pentru antreprenoriat: Sunt disponibile granturi nerambursabile de până la 309.000 de lei pentru inițierea afacerilor și pentru crearea de locuri de muncă, în special în mediul rural.
• Formare profesională și vouchere: Guvernul acoperă costurile cursurilor de formare profesională pentru 55 de meserii și oferă o bursă lunară de 5.400 de lei. O noutate este dezvoltarea unui mecanism de vouchere pentru educația non-formală, care va permite dobândirea de competențe specifice, precum cele digitale sau de programare.

Aceste instrumente reflectă o abordare proactivă a guvernului, menită să coreleze mai bine oferta de muncă cu cererea, să stimuleze mobilitatea forței de muncă și să sprijine integrarea grupurilor vulnerabile. Succesul acestor programe depinde însă de o colaborare strânsă între autorități, mediul de afaceri și sistemul educațional pentru a asigura o dezvoltare sustenabilă a capitalului uman al țării.