Sondaj: Majoritatea moldovenilor preferă neutralitatea în detrimentul aderării la NATO, dar susțin cooperarea

Majoritatea cetățenilor Republicii Moldova continuă să considere neutralitatea drept cea mai bună soluție pentru asigurarea securității țării, în detrimentul aderării la Alianța Nord-Atlantică (NATO). Aceasta este una dintre concluziile cheie ale unui sondaj de opinie publică privind percepțiile asupra securității și apărării, prezentat miercuri la Chișinău.

Potrivit datelor, peste 50% dintre respondenți optează pentru neutralitate, o cifră care a rămas constantă de-a lungul timpului. În contrast, sprijinul direct pentru aderarea la NATO este semnificativ mai redus. Deși într-o întrebare directă despre un eventual referendum, aproximativ 30% ar vota „pentru”, în întrebările cu opțiuni multiple, aderarea la NATO adună sub 10% din preferințe. Mai mult, analiza istorică a datelor arată o tendință de scădere a sprijinului pentru aderarea la alianță de-a lungul anilor.

Cu toate acestea, sondajul relevă un paradox interesant în atitudinea publicului. Deși ideea de a deveni membru NATO este respinsă de o majoritate, peste 50% dintre cetățeni susțin o cooperare practică extinsă cu Alianța. Domenii precum combaterea terorismului, menținerea păcii, exerciții de instruire comune și dezvoltarea profesională a personalului militar și civil din sectorul de securitate se bucură de un sprijin larg, care în unele cazuri atinge 80%.

„Este o contradicție aici. Oamenii nu vor aderarea, dar sunt de acord cu o paletă foarte largă de forme de cooperare. Deci, a coopera e bine, dar a adera nu e ok,” a explicat Vasile Cantarji, director adjunct la CBS-AXA, compania care a realizat sondajul.

Experții prezenți la eveniment au atribuit această discrepanță anilor de propagandă care au prezentat NATO într-o lumină negativă, creând o frică înrădăcinată în rândul populației că orice apropiere de Alianță ar putea provoca o reacție ostilă din partea Federației Ruse. Astfel, deși cetățenii recunosc beneficiile practice ale colaborării, cuvântul „NATO” în sine rămâne un factor de respingere pentru o parte semnificativă a societății. Această realitate sociologică reprezintă o provocare majoră pentru autoritățile de la Chișinău în formularea și comunicarea politicilor de securitate și apărare.