De la „zonă gri” la pilon de reziliență: Moldova redefinește neutralitatea și mizează pe parteneriatul cu UE pentru securitate

Republica Moldova traversează o transformare strategică fundamentală, renunțând la statutul pasiv de „zonă gri” pentru a deveni un partener activ și rezilient în arhitectura de securitate europeană. Această schimbare de paradigmă, accelerată de agresiunea Rusiei în Ucraina, a fost un subiect central la Forumul de Securitate de la Chișinău, unde Iulian Groza, directorul IPRE, a subliniat că securitatea și aderarea la UE sunt acum două fețe ale aceleiași monede.

Istoric, discuțiile despre apărare în Moldova au fost un subiect tabu, umbrite de un concept de neutralitate interpretat ca non-acțiune. Acest lucru a dus la o subfinanțare cronică a armatei; cu doar câțiva ani în urmă, bugetul apărării era de numai 45 de milioane de euro, din care 75% erau destinați costurilor de personal. Confruntată cu un război la graniță și cu o intensificare a agresiunii hibride din partea Rusiei – de la atacuri cibernetice la dezinformare și instrumentalizarea dependențelor energetice – Moldova a fost forțată să-și reevalueze complet abordarea.

Noua strategie națională de securitate, adoptată în 2023, marchează un punct de cotitură. Neutralitatea nu mai este văzută ca o garanție a securității, ci ca un statut care trebuie apărat activ. Aceasta implică investiții masive în modernizarea armatei, consolidarea instituțiilor și construirea rezilienței societale. Moldova, a afirmat Groza, a devenit un „teren de testare” pentru operațiunile hibride rusești, iar lecțiile învățate aici sunt vitale pentru întreaga Europă.

În acest efort, parteneriatul cu Uniunea Europeană și cu statele membre a fost esențial. Sprijinul extern a permis Moldovei nu doar să facă față crizelor imediate, ci și să accelereze reforme structurale amânate timp de decenii. Perspectiva aderării la UE a devenit principalul motor al modernizării și un pilon central al strategiei de securitate. Argumentul este simplu și puternic: o Moldovă stabilă, democratică și sigură în interiorul UE contribuie direct la securitatea întregului continent. Costurile ezitării și ale menținerii țărilor precum Moldova și Ucraina într-o zonă de incertitudine s-au dovedit a fi mult mai mari decât costurile integrării.

Mesajul transmis de la Chișinău este unul de leadership și responsabilitate asumată. Moldova nu mai așteaptă pasiv să fie apărată, ci acționează pentru a-și consolida propria securitate și pentru a contribui la cea regională, inclusiv prin alăturarea la „coaliția doritorilor” care sprijină Ucraina. Prin transparență, reforme și un parteneriat consolidat cu Occidentul, Moldova demonstrează că și o țară mică, aflată sub presiune constantă, poate deveni un exemplu de reziliență democratică.