Științele comportamentale: O nouă frontieră pentru consolidarea democrației în Moldova
Aplicarea științelor comportamentale în procesul de guvernare reprezintă o direcție strategică pentru a consolida încrederea și reziliența democratică, au concluzionat experții la Forumul de Securitate Moldova 2026. Natalia Voutova, șefa Oficiului Consiliului Europei la Chișinău, a subliniat că esența acestei abordări este de a plasa cetățeanul în centrul procesului de elaborare a politicilor publice, trecând de la o viziune pur legalistă la una care înțelege percepțiile și comportamentul uman.
Un sondaj recent, care arată că 71.5% dintre moldoveni doresc să fie consultați mai des în deciziile importante, confirmă necesitatea acestei schimbări de paradigmă. Experții au avertizat că simpla transparență nu este suficientă pentru a construi încredere. Zegiyos, expert din Lituania, a argumentat că transparența, dacă nu este însoțită de acțiuni concrete și empatie, poate chiar genera mai multă neîncredere. „Încrederea se construiește prin performanță, fiabilitate și capacitatea de a livra rezultate”, a menționat el, oferind exemplul țării sale, unde, deși corupția mică a scăzut, normativ, o mare parte a populației încă ar fi dispusă să ofere mită, indicând o neîncredere persistentă în sistem.
Științele comportamentale oferă instrumente pentru a depăși aceste provocări. Ele permit guvernelor să înțeleagă „de ce” oamenii acționează într-un anumit fel și să proiecteze intervenții („nudges” sau impulsuri) care să încurajeze comportamente pozitive. De exemplu, în loc să se bazeze doar pe legi, autoritățile pot folosi aceste cunoștințe pentru a crea experiențe care să demonstreze cetățenilor că statul este de partea lor. Acest lucru poate varia de la simplificarea interacțiunilor cu birocrația până la modul în care sunt comunicate deciziile dificile. Paneliștii au concluzionat că, pentru o societate cu un nivel scăzut de încredere precum cea din Moldova, adoptarea acestor perspective poate oferi „scurtături” valoroase pe calea consolidării democrației, asigurând că reformele nu rămân doar pe hârtie, ci sunt acceptate și internalizate de către cetățeni.