Coeziunea socială, provocarea cheie pe drumul european al Republicii Moldova

Parcursul european al Republicii Moldova, deși un obiectiv strategic susținut de majoritatea cetățenilor, se confruntă cu o provocare internă majoră: lipsa coeziunii sociale. La Forumul de Securitate Moldova 2026, s-a discutat pe larg despre diviziunile profunde din societate, care sunt exploatate activ de actori externi pentru a submina aspirațiile pro-europene ale țării. Un sondaj prezentat la eveniment a relevat o percepție îngrijorătoare: peste 80% dintre moldoveni consideră că societatea este divizată, principalele linii de fractură fiind orientarea geopolitică și preferințele politice.

Liliana Vițu, șefa Stratcom, a detaliat că aceste diviziuni nu sunt noi, având rădăcini istorice, precum cele legate de identitate și limbă, dar sunt constant instrumentalizate. Actorii ostili, inclusiv opoziția pro-rusă și anumite segmente ale bisericii, folosesc aceste falii pentru a ataca parcursul european și pentru a promova o agendă anti-occidentală. De la exploatarea problemelor din Găgăuzia până la atacarea reformelor administrative teritoriale, scopul este de a menține Moldova vulnerabilă și de a preveni consolidarea economică și socială.

În acest context, conceptul de „abordare a întregii societăți” (whole-of-society approach) a fost prezentat ca o soluție, dar și ca o provocare. Acesta presupune o colaborare strânsă între guvern, societatea civilă, presă și cetățeni pentru a construi reziliență. Totuși, experții au avertizat asupra riscurilor, cum ar fi potențiala subminare a independenței societății civile dacă aceasta devine prea apropiată de aparatul de stat. Cheia succesului constă într-un parteneriat bazat pe încredere, în care fiecare actor își păstrează rolul distinct: guvernul livrează rezultate, presa informează corect, iar societatea civilă monitorizează și critică constructiv.

Concluzia forumului a fost clară: pentru ca Moldova să avanseze cu succes pe calea europeană, este imperativ să se investească în dialog social, educație și inițiative culturale care să vindece rănile istorice și să construiască punți între diferitele segmente ale societății. „Nu putem avea o democrație rezilientă fără o societate unită”, a fost mesajul recurent, subliniind că viitorul european al țării depinde în mod direct de capacitatea sa de a-și depăși diviziunile interne.