700 de mii de lei pentru toate proiectele ONG-urilor din sfera culturii. Selectarea proiectelor pentru finanțarea din buget reprezintă un proces netransparent. Regulamentul cu privire la modul de finanțare din bugetul de stat a programelor, proiectelor sau acțiunilor culturale desfășurate de asociațiile obștești, aprobat prin Hotărîrea de Guvern nr.39 din 26.01.2009, este considerat nefuncțional la mai multe capitole de către grupurile de experți ale societății civile, precum ”Expert- Grop”, ”Transparency International-Moldova” etc. În sfera culturii autohtone nu se acordă granturi din partea statului. Sponsorizările din partea companiilor mari reprezintă mai curînd procedee de marketing, un mod de extindere a clientelei, fiind sponsorizate manifestările de cultură artistică comercială, uneori chiar de subcultură, care adună însă un public numeros. Actul de binefacere în sfera culturii autohtone este unul neînsemnat. În aceste condiții, se impune adoptarea unor legi de susținere a culturii artistice, cum ar fi Legea cu privire la Fondul culturii, Legea cu privire la modificarea și completarea Codului fiscal, așa-numita lege 2%. O nouă lege a sponsorizării și filantropiei și altele. Este imperios necesar de elaborat un program de stat de dezvoltare a culturii artistice, care ar prevedea canalizarea resurselor și susținerea operativă a domeniilor prioritare ale politicii culturale. Ministerului Culturii îi revine rolul de a elabora standarde și de a stimula elaborarea programelor de dezvoltare a culturii în fiecare raion. În domeniul culturii se evidențiază o altă problemă, și anume cea a asigurării instituțiilor cu specialiști. O mare parte a specialiștilor din domeniu sînt pensionari. Vîrsta medie a lucrătorilor din sfera culturii, precum și a managerilor, constituie 45 – 50 ani. Implementarea tehnologiilor și mijloacelor noi în procesele de activitate culturală, necesită reactualizarea competențelor lucrătorilor din domeniu. Astăzi, ne confruntăm cu lipsa unui sistem de perfecționare și de atestare a specialiștilor în domeniul culturii. Există o mare discrepanță între posibilitățile sistemului de învățămînt artistic și interesul pentru studiile artistice profesionale. La Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice deja nu este concurs la unele specialități. Iar în instituțiile medii de specialitate, la colegii, se simte o scădere a nivelului de pregătire. Dintre toate categoriile de bugetari cel mai mic salariu îl au lucrătorii din sfera culturii, acesta fiind unul dintre principalele motive ale diminuării drastice a prestigiului specialiștilor din domeniu. Salariul mediu al lucrătorului din sfera culturii, conform datelor Biroului Național de Statistică, constituie 2254 lei pe întreg teritoriul Republicii Moldova. Iar salariul mediu al lucrătorilor din raioane, conform datelor Ministerului Culturii, constituie 850 – 900 lei. Ultimele majorări au avut loc în ianuarie 2010, salariul tarifar a crescut cu 10% și în iunie 2011 – cu 12%. Dinamica fluxului de specialiști din domeniu este îngrijorătoare. De regulă, pleacă oamenii talentați, pregătiți, tineri și mobili. Problema resurselor umane este o problemă a autorităților publice centrale și locale, nu este o problemă doar a instituțiilor culturale. În prezent, edificiile culturale sînt uzate în proporție de 80 la sută și nu dispun de o bază tehnicomaterială adecvată. Situația este ameliorată doar parțial, datorită Programului Fundației Culturale Europene „Casele de cultură ca model de dezvoltare a