În contextul modificărilor propuse, deficitul bugetului de stat la total pentru anul 2011 se menţine la nivelul aprobat iniţial, de 1 miliard 266,9 milioane lei. În cadrul componentelor însă s-au produs modificări. Astfel, deficitul ”componentei de bază” va constitui 300,7 milioane lei. La ”mijloace speciale” – 79,3 milioane lei. Şi ”proiecte finanţate din sursele externe” – 979 milioane lei. ”Fondurile speciale” însă dispun de un excedent în sumă de 92,1 milioane lei. Onorat Parlament, În încheiere, aş vrea să menţionez încă o dată indicatorii principali ai bugetului de stat, propuşi a fi rectificaţi în acest exerciţiu de rectificare al Bugetului de stat pentru anul 2011. La venituri, suma se propune să fie de 19 miliarde 48 milioane 800 mii lei. La cheltuieli – 20 miliarde 315 milioane 700 mii lei. Deficitul – în sumă de 1 miliard 266,9 milioane lei. Mulţumesc pentru atenţie şi contez pe susţinerea acestui proiect, avînd la bază şi argumentul că toate modificările propuse au fost în prealabil coordonate cu toate autorităţile publice centrale care au competenţe în domeniul respectiv. Vă mulţumesc. Domnul Marian Lupu: Da, stimaţi colegi, Întrebările dumneavoastră? Microfonul nr. 4. Domnul Igor Dodon: Vă mulţumesc. Stimate domnule ministru, Cum se explică faptul că, raportînd o creştere economică de 7,5 la sută, vreau să menţionez: faţă de 4,5 planificat, adică o creştere esenţială, avem o reducere la capitolul „venituri” cu 38 de milioane lei per total? Domnul Veaceslav Negruţa: Stimate domnule deputat, Explicaţia este una foarte simplă. Creşterea economică care este înregistrată în Republica Moldova, ca efect, nu are imediat şi un efect asupra acumulărilor la buget. Este o perioadă de întîrziere în acumulările la buget. Știm și că această întîrziere, de regulă, durează între 6 – 9 luni, pe de o parte. Pe de altă parte, dacă ne uităm la activităţile economice care sînt în creştere în Republica Moldova, unele sînt de aşa natură că sînt scutite de anumite plăţi la buget, cum ar fi taxa pe valoarea adăugată sau drepturile la import. Activităţi care sînt reflectate în această creştere economică, dar nu şi în creşterea la venituri la buget. Noi avem un şir de proiecte şi modificări la legislaţia fiscală care, pe parcursul anilor, au stimulat venirea de proiecte investiţionale, a investiţiilor în infrastructură, care presupun servicii, lucrări şi materiale scutite de această taxă pe valoarea adăugată şi drepturi la import, pe de o parte.