implementate o parte din lucrări în proporție de circa 30% – 35 %. Ca rezultat, teritoriul actual al subzonei nr.4 va fi valorificat în proporție de 70% – 80% cu diverse proiecte industriale. Astfel, potențialul investițional la aceste locații fiind pe deplin pentru proiectele investiționale de tip „brownfield”, iar teren pentru proiectele investiționale de tip „greenfield” nu există. Exemplul Zonei Economice Libere de la Bălți dovedește elocvent posibilitatea de dezvoltare în lanț a acestor întreprinderi, deci de la client la furnizor și atragerea altor companii de talie internațională în aceste zone economice libere. Din experiența ultimilor ani se vede foarte clar că companiile internaționale au tendința de a-și extinde proiectele investiționale în apropiere de centrul țării, de capitală mai mult, dar și, să spunem așa, în zone care au o situație demografică mai bună și mai concentrată. Cerințele de bază ale acestor terenuri, care sînt supuse acestor, să spunem așa, zone economice libere, sînt existența unor căi de acces al elementelor de infrastructură în imediata apropiere și, în mod evident, regimul fiscal. Reconstrucția în anii 2015 – 2016 a traseului național Chișinău-Ungheni care demarează acum, construcția segmentului de legătură pe traseele naționale R1 și M14 prin ocolirea orașului Strășeni, dar și distanța de la capitală vor crea premise relevante pentru ca acest oraș să devină în următorii 3 – 4 ani un adevărat centru industrial și să se dezvolte ca un pol de creștere economică. Din cele menționate, putem să spunem că este oportun de a crea două noi subzone ale ZEL „Bălți”: în orașul Strășeni, cu suprafața de 15,15 hectare care se află în imediata apropiere de subzona nr.4 în regiunea de dezvoltare centru a Republicii Moldova și în orașul Căușeni, cu suprafața de 8,5 hectare în regiunea de dezvoltare sud a Republicii Moldova, la o distanță de 80 de kilometri de municipiul Chișinău. Pentru cea din urmă este elaborat și un studiu de fezabilitate, care a fost în posesia comisiei de specialitate, în care este identificată și cea mai oportună amplasare. Prin modificarea legii nominalizate se propune crearea premiselor pentru atragerea proiectelor investiționale noi. Și vreau să vă spun că chiar în cazul Strășeniului deja este un agent economic care activează acolo, deci care a început lucrările executate în proporție de 30 – 35 la sută. Iar în cazul Căușenilor se duc tratative deja cu două companii, una italiană și una japoneză, dacă nu mă înșel, avem și denumirile. Ce ține de zonele economice libere, eu știu că sînt foarte multe discuții, însă scopul de bază este crearea locurilor de muncă. Actualmente, deci la Strășeni pornesc cu 150, se extind la 1000 – 1500 de locuri de muncă. Și proiectele care se negociază în cazul Căușenilor tot două întreprinderi, să spunem așa, de creare a utilajelor sau componentelor pentru industria automobilistică, numărul de locuri de muncă estimate în urma investițiilor pe care urmează să le facă este de 3000 și, respectiv, 4000 de locuri de muncă în cazul acestor companii. Vă mulțumesc pentru atenție. Și dacă aveți întrebări.