Urmărește canalele noastre de Telegram pentru a afla despre începutul evenimentelor transmise live în România și Republica Moldova

Declarațiile de presă susținute de Președintele României, Klaus Iohannis, după participarea la reuniunea extraordinară a Formatului București 9 (B9)

Bună seara!

Am participat astăzi la Summitul București 9, organizat aici, la Varșovia, în contextul vizitei Președintelui Statelor Unite ale Americii, la un an de la declanșarea războiului Rusiei împotriva Ucrainei. Privind înapoi la acest an care s-a scurs, avem convingerea că, în continuare, unitatea și solidaritatea aliate pentru Ucraina sunt absolut esențiale și că au reprezentat, ca să zic așa, arma noastră secretă.

Rusia a readus războiul în Europa, iar statele NATO de pe Flancul Estic, reunite în acest format de coordonare a pozițiilor noastre la nivel Aliat, pe care l-am inițiat împreună cu Președintele Poloniei în 2015, se află în prima linie a efortului de contracarare a efectelor negative ale acestui război brutal, nicio justificare.

Formatul București 9 dinamizează, în același timp, efortul multidimensional la nivelul întregii Alianțe în contextul acestui război, așa cum o reflectă și Declarația Comună pe care am adoptat-o astăzi, la acest Summit.

Agenda discuțiilor noastre a vizat consolidarea sprijinului pe care Statele Unite, dar și celelalte state aliate, inclusiv statele Formatului București 9, îl acordă Ucrainei, precum și demersurile continue ale NATO de întărire a posturii sale de descurajare și apărare pe Flancul Estic.

Mizele efortului nostru pentru a readuce pacea în Europa sunt fără precedent și sunt recunoscute și întărite prin angajamentul fără echivoc al Statelor Unite față de securitatea pe Flancul Estic al NATO, reconfirmat astăzi prin prezența Președintelui Biden la Summitul B9 de astăzi și prin soliditatea implicării sale în regiune.

Această implicare este demonstrată de creșterea prezenței americane pe Flancul Estic, inclusiv în România, ca factor extrem de important descurajator. În același timp, salutăm și contribuim la procesul de articulare a unei Strategii dedicate Mării Negre la nivelul administrației americane.

Un prim punct esențial pe care l-am subliniat astăzi este necesitatea continuării sprijinului robust al NATO și al statelor Aliate pentru Ucraina.

Cu această ocazie, am reafirmat sprijinul multidimensional al României pentru efortul Ucrainei de contracarare a agresiunii ruse. Vreau să fie foarte clar: sprijinul pentru Ucraina înseamnă sprijin pentru securitatea României, a cetățenilor români și a NATO în ansamblu.

România, ca stat membru al NATO și al Uniunii Europene cu cea mai lungă frontieră comună cu Ucraina, va rămâne alături de autoritățile de la Kiev și de cetățenii ucraineni oricât timp va fi necesar pentru ca ei să câștige acest război.

România va continua să primească cu brațele deschise refugiații din Ucraina, așa cum a primit până acum peste 3,5 milioane de oameni, să ofere sprijin substanțial și să susțină economia ucraineană, așa cum am demonstrat prin efortul nostru de a asigura tranzitul a aproximativ 13 milioane de tone de cereale din Ucraina.

Totodată, am reafirmat astăzi susținerea României pentru deciziile NATO de la București, din 2008, în ceea ce privește perspectiva integrării euroatlantice a Ucrainei. Ucraina va deveni stat membru NATO atunci când toate condițiile vor fi îndeplinite.

Sper ca Summitul de la Vilnius din acest an să marcheze o etapă importantă în acest proces.

În al doilea rând, am pledat puternic pentru dezvoltarea eforturilor Aliate de întărire a posturii de apărare și descurajare pe Flancul Estic, în baza deciziilor Summitului NATO de la Madrid, precum și în anticiparea unor rezultate ambițioase ale Summitului de la Vilnius.

În acest sens, am subliniat importanța unei viziuni coerente asupra Apărării Înaintate pe întregul Flanc Estic, așa cum am discutat și decis la Madrid.

Totodată, am evidențiat necesitatea unui angajament sporit în abordarea provocărilor de securitate la Marea Neagră, având în vedere atât diversitatea și creșterea în intensitate a acestora, cât și consacrarea Mării Negre drept zonă de importanță strategică pentru securitatea euroatlantică în Noul Concept Strategic al NATO.

În al treilea rând, am subliniat în cadrul Summitului B9 necesitatea de a susține, cu toată forța, ordinea internațională bazată pe reguli, în ciuda eforturilor Moscovei de a distruge acest pilon fundamental al păcii, securității și prosperității noastre comune. România este implicată activ în eforturile de tragere la răspundere a Rusiei, la nivel internațional, pentru crimele odioase comise în Ucraina.

Cel de-al patrulea și ultimul punct pe care l-am susținut astăzi este necesitatea de a ne spori angajamentul față de partenerii cei mai vulnerabili în fața efectelor agresiunii ruse.

Astfel, creșterea rezilienței Republicii Moldova este esențială, mai ales în lumina recentelor încercări de destabilizare pe care le-am condamnat cu tărie.

România va continua să acționeze ca un Aliat de încredere și va contribui cu toată forța sa la întărirea NATO.

Rămânem uniți în fața acestei agresiuni fără precedent în istoria noastră recentă, apărăm cu hotărâre fiecare centimetru de teritoriu Aliat, iar cel mai important este că astfel românii au cele mai solide garanții de securitate din istoria noastră!

Vă mulțumesc! Dacă aveți întrebări, poftiți.
 

Sesiune de întrebări și răspunsuri:

Jurnalist: Domnule Președinte, România și Polonia sunt două țări comparabile din multe puncte de vedere, mai ales în politica regională, la nivelul Uniunii Europene și, desigur, în cadrul Alianței Nord-Atlantice. Cu toate acestea, Președintele american, Joe Biden, a ales deja Polonia de 2 ori, în mai puțin de un an. Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a ajuns întâi la Varșovia, după ce a fost amenințată de Federația Rusă. Abia mâine ajunge la București. Polonia alege să comunice curajos și deschis, în timp ce în România multe informații sunt ținute mai degrabă la secret sau se vorbește foarte puțin public. De ce?

Președintele României: Noi credem că cel mai important lucru în acest demers de sprijinire a Ucrainei pentru ca ei să câștige războiul este să fie ajutați eficient, la timp și cu tot ce au nevoie. Noi credem, în același timp, că noi, în calitatea noastră de vecin direct al Ucrainei cu graniția cea mai lungă, putem să contribuim ca și ajutorul dat de alții să ajungă în Ucraina. Și pentru ca aceste lucruri să se întâmple în fapt, credem că într-un război este important să faci lucrurile așa cum trebuie. La sfârșit, când războiul este câștigat, se poate vorbi mai mult. Este în interesul tuturor părților să facem mult și bine atunci când trebuie și să vorbim puțin, dar bine.

Jurnalist: Domnule Președinte, ați vorbiți și dumneavoastră în repetate rânduri, dar și ceilalți șefi de state, în special de pe Flancul Estic, despre necesitatea sporirii trupelor aliate, în special a trupelor americane, în aceste țări. Spuneați chiar la ultima întâlnire cu Secretarul General al NATO la București că este nevoie de un număr sporit de militari aliați, este nevoie de echipamente militare prepoziționate, în special și în România. Spuneți-ne, vă rog, dacă s-a mai avansat pe această idee, dacă ați discutat cu Președintele Biden despre acest lucru, dacă a făcut vreo promisiune concretă până la urmă și un orizont de timp, eventual.

Președintele României: Da, astăzi la Summit nu a fost despre promisiuni concrete între noi, ci a fost vorba despre evaluare și despre a vedea ce se poate pune pe masa Summitului de la Vilnius și, evident, cum putem să sprijinim concret Ucraina, dar da, consolidarea, întărirea posturii Aliate pe Flancul Estic este extrem de importantă și pentru noi, și pentru americani, și pentru toți ceilalți de pe Flancul Estic și, de ce nu, din întregul NATO. Noi am discutat aceste chestiuni. Le vom reitera până când se va lua o decizie favorabilă, dar deja foarte mulți aliați au înțeles de ce este nevoie să creștem prezența Aliată pe Flancul Estic. Și aici, dacă vorbim de prezență, trebuie să vedem cel puțin trei lucruri: forța militară reprezentată de oameni, forța militară reprezentată de tot ce este nevoie pentru ca aceste echipe să aibă materialul necesar, și aici intră și prepoziționarea, dar este nevoie de a asigura și consumabile - de exemplu, și foarte important, carburant. Pentru asta este nevoie de o rețea întreagă de alimentare. Aceste lucruri le-am reiterat și astăzi, și nu am fost singurul, și sunt încrezător că în viitor vom găsi tot mai multă deschidere pentru a face aceste lucruri. Știți foarte bine că s-a discutat deja de anul trecut de creșterea acestor așa-numite grupuri de luptă la un nivel mai mare, s-a vorbit și se vorbește despre prepoziționare tot mai intens și eu cred că până la urmă vom convinge pe toată lumea că așa trebuie să se întâmple lucrurile.

Jurnalist: Ați amintit în deschiderea Summitului B9 despre pregătirea unei strategii a Statelor Unite pentru Marea Neagră. Ce contribuție va avea mai exact România la elaborarea strategiei și dacă vedeți posibilă finalizarea acesteia până la Summitul NATO de la Vilnius, de anul acesta?

Președintele României: România cunoaște foarte bine întreaga zonă a Mării Negre, cu punctele tari, cu punctele slabe, cu oportunități și cu amenințări. Deci noi suntem aici, noi rămânem aici și vrem ca această zonă a Mării Negre să fie foarte bine pregătită și consolidată.

Vă reamintesc că până când am pus noi pe masa NATO această chestiune, tot aici, la Varșovia, într-un summit, nu a existat o abordare NATO concretă, consolidată pentru această zonă. De atunci s-a lucrat. NATO are o strategie pe Marea Neagră și iată că și Statele Unite lucrează pe o astfel de strategie. Deci, e foarte bine ce aţi spus, este strategia Statelor Unite pentru zona Mării Negre. Noi vom contribui cu tot ce știm, cu evaluările noastre și, evident, în cazul în care va fi nevoie, și cu specialiștii noștri. Până la urmă, este evident interesul nostru ca și strategia Statelor Unite să fie una puternică și să contribuie la apărarea noastră.

Jurnalist: Ați vorbit și dumneavoastră despre acele încercări de destabilizare din Republica Moldova. Președintele Zelenski a spus astăzi pentru presa italiană că Rusia intenționează să cucerească, să ia sub asediu aeroportul din Chișinău, încercând să atragă și Moldova în acest conflict. Pe de altă parte, de astăzi nu mai este în vigoare acel decret valabil din 2012, prin care se recunoștea suveranitatea, Rusia recunoștea suveranitatea Republicii Moldova. Aveți informații despre aceste încercări continue de destabilizare și ce înseamnă că de astăzi Rusia nu mai recunoaște suveranitatea Republicii Moldova?

Președintele României: Rusia a purtat permanent în ultimii ani un așa-numit război hibrid, asta însemnând și forță militară, dar și dezinformare. Și aceste lucruri le cunoaștem. Știm că a existat tot timpul o presiune asupra Moldovei pentru a induce nesiguranță și posibil și instabilitate în Moldova și în politica moldoveană. Nu avem informații acum că acțiuni practice ar fi iminente, dar nu trebuie să subestimăm importanța acestor atacuri informaționale. Oamenii din Moldova se simt amenințați, se simt în nesiguranță dacă află despre astfel de intenții.

Și cred că și aici România și românii joacă un rol foarte important, să le dăm asigurări cetățenilor din Republica Moldova, să înțeleagă că noi suntem alături de ei, nu numai cu vorba, ci și cu fapta, cu energie, cu carburant, cu lemn, cu bani, cu consultanță și multe alte lucruri. Este, pe de altă parte, un moment care sigur va genera multe discuții.

Acest decret care a fost anulat nu se referea numai la Moldova și Chișinău, este un decret mai amplu, care se referă la politica externă rusă. Decretul a fost anulat, urmând cât de curând - e vorba, probabil, de câteva zile - să apară noul decret care descrie politica externă în acest domeniu și vom vedea ce va cuprinde acel nou document. Este important și pentru cetățenii din Moldova, dar și pentru noi cum se va poziționa și oficial Rusia în aceste chestiuni.

Oricum ar fi, vreau să subliniez că noi suntem alături de Moldova.

Jurnalist: Domnule Președinte, în completarea întrebării colegei mele, ați menționat că în declarația Summitului de astăzi s-a reafirmat sprijinul pentru Moldova. Însuși Președintele Biden s-a întâlnit aseară cu Președinta Republicii Moldova aici, la Varșovia. Dumneavoastră o veți primi mâine pe Maia Sandu la Cotroceni. Este România pregătită pentru orice scenariu de a sprijini Republica Moldova, în contextul tendințelor de destabilizare pe care le-ați menționat? Și dacă da, ce putem face suplimentar pentru a sprijini Republica Moldova? Eventual, ce garanții putem oferi Chișinăului?

Președintele României: Da, România este nu doar pregătită, este dispusă să sprijine Moldova în orice – repet - în orice scenariu. Cum va arăta acest sprijin concret depinde, evident, de evoluția situației geopolitice. În momentul acesta, ştiți foarte bine că îi sprijinim cu electricitate, gaz, și așa mai departe, îi ajutăm să-și reformeze instituțiile, dar suntem dispuși și eu personal sunt dispus să mergem mult mai departe, dacă situația o va impune.

Jurnalist: Aș vrea să vă întreb despre o știre care îi îngrijorează pe foarte mulți dintre români. Domnule Președinte, care este poziția statului român în ceea ce privește lucrările care încalcă toate convențiile bilaterale și internaționale, dragările care se fac în acest moment pe Canalul Bîstroe și pe Chilia? Aș vrea să vă întreb despre aceste lucrări, domnule Președinte, pentru că foarte mulți români sunt îngrijorați din acest punct de vedere. Când ați aflat dumneavoastră despre aceste lucrări de dragare și care este instituția care ar putea să oprească aceste lucrări în acest moment? Pentru că în urmă cu două zile ambasadorul Ucrainei a fost convocat la Ministerul Afacerilor Externe, i s-a cerut să oprească aceste lucrări și nu s-a întâmplat nimic de atunci. În acest moment, aceste lucrări au ajuns la 7 metri, dacă vor ajunge la 8 metri va fi un rezultat catastrofal pentru Delta Dunării.

Președintele României: Există o preocupare legitimă pentru Delta Dunării, însă nu trebuie să amestecăm îngrijorarea și măsurile concrete pentru prezervarea Biosferei Delta Dunării, pentru prezervarea biodiversității, nu trebuie să le amestecăm cu diverse abordări politice de moment. Dați-mi voie să vă spun că pe acel canal Bîstroe se draghează de ani de zile, fiindcă ucrainenii îl folosesc pentru navigare. Evident că aceste chestiuni sunt limitate de înțelegeri internaționale și trebuie respectate de toate părțile. Pentru a ști ce se întâmplă acolo, e nevoie să vorbim cu ucrainenii. Doar că acest lucru nu s-a prea întâmplat.

Am văzut că la noi o serie întreagă de politicieni s-au inflamat fără să verifice ce se întâmplă în fapt acolo și afirmațiile făcute de dumneavoastră sunt preluate, sigur, de la unii politicieni de-ai noștri care cred că au simțit o ocazie să se profileze un pic mai mult în spațiul public românesc, probabil în vederea alegerilor care vor avea loc anul viitor.

Ucrainenii au solicitat să existe discuții la nivel de expert și cu Ministerul Transporturilor, și cu Ministerul Mediului, și pe alte paliere, pe Externe, evident. Aceste discuții nu au avut loc, dar ai noștri, inflamați și hotărâți, fac afirmații care nu au încă un fundament dovedit. Ucrainenii afirmă că ei draghează pentru întreținere și nu pentru altceva. Dacă este așa sau nu, e bine să se verifice, dar cred că este legitim să se verifice împreună cu ei. Până la urmă, este teritoriu național ucrainean.

Și cred că este foarte bine ca politicienii noștri, înainte să țină discursuri inflamate, să lase experții și specialiștii să vadă ce se întâmplă real acolo, dacă se respectă sau nu se respectă legislația internațională, să se discute în bilateral, dar și cu Comisia Europeană, pentru a lua măsurile care se impun. Nu cred că în acest moment este potrivit să atacăm ucrainenii pe baza unor date incerte. Ei acum nu au nevoie să fie certați, au nevoie de sprijin, tocmai asta am spus înainte și tocmai asta am discutat la Summit.

Nu mă înțelegeți greșit, nu vreau absolut deloc să se tolereze lucrări care pun în dificultate biodiversitatea Deltei Dunării, dar nici nu pot să cred că este bine să ne ambalăm fără să știm exact despre ce vorbim aici. Eu cred că multe declarații care s-au făcut în ultimele zile sunt și nepotrivite, și neproductive, și invit pe toți cei care sunt preocupați să aștepte până când experții se întâlnesc, discută, verifică, concluzionează și vin cu un plan de măsuri. Este, după părerea mea, abordarea cea mai corectă și, până la urmă, cred că este și abordarea care ne duce la rezultate. Și ucrainenii probabil fac lucrări că vor ceva, și noi știm foarte bine ce vor. Cum porturile lor la Marea Neagră sunt blocate de ruși, ei vor să iasă undeva cu marfa lor. Cred că este de înțeles.

Dar și noi avem pretenții ca Delta Dunării să fie prezervată și protejată. Și asta este foarte bine de înțeles, dar calea pentru asta este, ca de obicei, calea diplomatică, calmă și cu experți.

Jurnalist: Când ați fost înștiințat? Că n-ați răspuns la această întrebare, domnule Președinte, despre lucrările ilegale.

Președintele României: Despre lucrări voi fi înștiințat atunci când îmi confirmă experții ce anume lucrări se fac. Așa, că se fac lucrări, ştim, știe și Ministerul Transporturilor cam din octombrie. Deci nu e nicio noutate. Ei ne-au anunțat oficial că vor să facă lucrări de dragare, de întreținere și că vor să folosească canalul Bîstroe pentru a-și exporta marfă și noi le-am dat un acord provizoriu până când lucrările se clarifică și această chestiune a fost comunicată și Comisiei Europene. Deci nu-i absolut nimic nou aici. Cei care au încercat să facă o mare problemă din asta nu cred că au înțeles miza acestei perioade și nici nu mi se pare că preocuparea pentru Deltă este preocuparea numărul unu pentru ei.

Jurnalist: O echipă Observator a fost ieri la Tulcea și a filmat în timpul lucrărilor de dragare acolo și sunt oficiali din Ucraina care susțin public faptul că acolo au fost efectuate lucrări majore. Să presupunem că Ucraina va accepta să măsoare specialiști români adâncimile de acolo. Concret, cum putem stopa aceste lucrări și dezastrul de acolo? Pentru că, repet, oficiali din Ucraina susțin că acolo s-au făcut lucrări majore.

Președintele României: Asta o să ne spună experții și specialiștii după ce se clarifică ce este acolo.

Jurnalist: Păi, asta înseamnă să așteptăm rezultatul unor studii, în timp ce acolo se lucrează în continuare, nu?

Președintele României: Asta înseamnă să așteptăm rezultatele unor specialiști. Da, asta înseamnă.

Jurnalist: Deci, până atunci nu facem nimic. Și, domnule Președinte, dacă îmi permiteți, ați spus că înainte nu s-au purtat discuții. De ce nu s-au purtat discuții înainte de a ieși public cu declarații pe acest subiect?

Președintele României: Asta este o întrebare bună, care vă rog s-o puneți la aceia care au ieșit cu problema.

Jurnalist: Tot în chestiunea Bîstroe aș vrea să vă întreb și eu. În urma acestui avertisment pe care l-ați făcut pentru politicienii români, a existat și o poziție din partea Ambasadei Ucrainei care, de asemenea, cerea avansarea responsabilă de informații pentru a nu prejudicia relațiile bilaterale și a nu alimenta propaganda rusă. La un an de când a început războiul în Ucraina, și cu o intensificare a acestui tip de declarații, dumneavoastră sunteți îngrijorat că în sânul societății românești ar putea scădea sprijinul pentru Ucraina, că această retorică ar putea merge mai departe? A mai existat și subiectul preoților persecutați în Ucraina, și așa mai departe.

Președintele României: Cred că este o chestiune pe care trebuie să o vedem. Cu cât durează războiul mai mult, cu atât mai mulți oameni vor căuta alte subiecte, va apărea așa-numita oboseală. Ea este contraproductivă, fiindcă războiul, războaiele nu se câștigă de la sine. Războaiele se câștigă luptând și în cazul acesta primind sprijin. Ucraina primește sprijin și de la noi, și de la mulți alții. Și este corect așa. Deci, repet, este bine, corect și oportun ca Ucraina să fie sprijinită.

Dar sunt, evident, în toate ţările și alte preocupări politice și, cum noi ne apropiem de alegeri, ai noștri fug după notorietate și după teme interesante.

Nu am dat un avertisment politicienilor noștri, ci le-am făcut o recomandare să se ocupe de alte teme până când ne clarificăm ce se întâmplă acolo. Întotdeauna, în chestiuni bilaterale, în chestiuni practice, chestiuni de lucrări, este bine să știm ce se întâmplă și pe urmă să comentăm, nu invers.

Este, într-adevăr, important să păstrăm sprijinul populației pentru ce face România, adică pentru sprijinul pentru Ucraina, pentru întărirea Flancului Estic, pentru întărirea NATO, pentru a ne păstra valorile noastre.

Dar noi știm că există oameni care vor să abordeze altfel chestiunea. Nu mi se pare oportun și nu mi se pare oportun pentru România. Și cred că dacă se exagerează prea mult cu astfel de chestiuni care duc până la urmă la o oarecare tensionare a relațiilor bilaterale, atunci pot fi găsiți, și la noi, și în Ucraina, unii care vor fi mulțumiți și alții care vor fi nemulțumiți. Dar pot să vă spun sigur că vor fi unii care se bucură și aceia se găsesc la Moscova.

Jurnalist: Și dacă-mi permiteți o clarificare, perspectiva rotativei guvernamentale de la noi ar putea schimba în vreun fel politica statului român și atitudinea față de Ucraina, având în vedere aceste declarații?

Președintele României: Până când sunt eu Președintele României, nu.

Jurnalist: Voiam să vă întreb, tot în acest context, legat de Bîstroe, plus că există și alte întârzieri, neînțelegeri în ceea ce privește Coaliția. Dumneavoastră sunteți mulțumit în continuare de cum funcționează Guvernul și aveți garanții că rotativa guvernamentală se va întâmpla în jurul lunii mai?

Președintele României: Eu sunt foarte mulțumit că există această coaliție, că România este guvernată, că România este stabilă, că acest Guvern are o majoritate solidă în Parlament. Și că am evitat să intrăm în recesiune.

Am reușit să trecem până acum cu bine prin toate crizele care au venit peste noi. Nu cred că este puțin lucru.

Că se mai ceartă unul cu altul, că mai iese câte un politician avid de notorietate publică, așa-i în politică. Nu cred că putem să ne așteptăm vreodată ca politicienii să stea frumos acolo, în banca lor, și să nu zică nimic, că n-ar fi politicieni.

În principiu însă lucrurile funcționează în mare și s-a văzut. România are creștere economică, are una din cele mai mari creșteri economice. Criza energetică nu a dus la sărăcirea populației României. În continuare putem să ne încălzim casele, putem să aprindem lumina. Și acest lucru nu a fost chiar așa de la sine înțeles când a început criza și când toată lumea ne-a spus că n-o să facem față. Ba, uite că am făcut față. Inflația scade, cu toate că au fost suficient de mulți care ne-au spus că n-o să fim în stare să facem nimic. Iată, totuși am făcut. Inflația scade și compensații vor exista și vor fi făcute în așa fel încât românii să nu simtă aceste crize foarte mult în buzunarul propriu.

Deci pot să spun: da, obiectivul principal și motivul principal al existenței acestei coaliții a fost îndeplinit. România este stabilă și este guvernată.

Vă mulțumesc tuturor!