Bună dimineața!
După cum știți, astăzi Guvernul a adoptat o ordonanță de urgență prin care a dezvoltat și a modificat prevederile ordonanței de urgență 84, anterior adoptate, cu privire la unele dispoziții privind siguranța pe drumurile publice. În principiu, această ordonanță adoptată astăzi dezvoltă, cum spuneam, ordonanța precedentă sub două aspecte importante.
În primul rând, instituie un termen de 72 de ore, un termen de trei, 72 de ore, iertați-mă, în care instituțiile de medicină legală trebuie să elaboreze analizele toxicologice prin care să evidențieze sau nu prezența sau nu a alcoolului și a substanțelor interzise în sângele persoanelor care au fost testate pozitiv cu drug test sau care au refuzat testarea. A doua modificare importantă este aceea că la expirarea acestui termen obligatoriu pentru instituțiile de medicină legală de 72 de ore, în cazul în care rezultatul nu sosește de la laborator, persoanei respective i se restituie permisul.
Există de asemenea o a treia modificare importantă care vizează faptul că aceste analize se efectuează doar de către instituțiile de medicină legală. Anterior, în varianta ordonanței precedente, aceste analize puteau fi efectuate și de către laboratoarele Poliției Române. Laboratoare care, precizez, sunt acreditate conform standardelor internaționale.
Acestea sunt în esență dezvoltările și modificarea adusă de ordonanța adoptată de Guvern astăzi. De asemenea, ce aș mai vrea să precizez în încheiere, sunt obligat să o fac față de Ministerul de Interne și colectivul de lucru de la minister și nu în ultimul rând față de Partidul Național Liberal, vizavi de reproșul premierului pe care l-ați văzut cu toții, faptul că dezbaterea publică asupra proiectului de ordonanță a început în toamna anului trecut, în octombrie.
Pe parcursul dezbaterii publice de la Ministerul de Interne, în mod repetat, în scris, dar și verbal, prin reprezentanții INML, Ministerul de Interne a fost informat de către reprezentanții INML asupra faptului că pot efectua din această vară analize toxicologice în termen rezonabil de trei până la maxim șapte zile. Menționând de asemenea că investițiile în capacitatea de analiză a instituțiilor de medicină legală vor crește și aceasta la rândul ei va crește.
De asemenea, am fost informați în cadrul acestor dezbateri publice cu privire la toate punctele de vedere exprimate în legătură cu modalitățile prin care să creștem siguranța pe drumurile publice așa cum ni s-a cerut în mod repetat. Această ordonanță nu este un demers izolat al Ministerului Afacerilor Interne.
Este o măsură care se înscrie într-o politică pe care am cerut-o și am impus-o la Ministerul Afacerilor Interne încă de la preluarea mandatului. A fost în mod repetat citată trunchiat declarația subsemnatului în sensul că lupta cu drogurile este pierdută. Este o declarație mai largă pe care am făcut-o la preluarea mandatului și nu la jumătatea lui, la preluarea mandatului, o declarație care a inclus și comandamentul de a întări această luptă, de a iniția măsuri contra traficului și consumului de droguri, inclusiv la volan, și de a câștiga această luptă.
Aș vrea să vă informez că în ultimele 12 luni, în urma stabilirii acestor priorități, Poliția Română a lansat în jur de 1000 de operațiuni importante antidrog. Mai precis 937, dintre care 398, deci aproximativ 400 de mari operațiuni antidrog care înseamnă informare, investigare, documentare, probare, proceduri judiciare în cooperare foarte bună cu procurorii, destructurarea a nu mai puțin de 57 de grupuri mari de crimă organizată care trafică droguri sau traficau droguri în România.
Acest tablou a fost necesar completat și cu o măsură în domeniul îmbunătățirii legislației. În esență, în vara anului trecut, Ministerului Afacerilor Interne i s-a cerut trei lucruri: să completeze legislația privind combaterea consumului de droguri la volan, să elimine din folosința agenților de poliție drug testerele care dau rateuri, erori, și să înmulțească semnificativ numărul de drug testere. Ministerul de Interne a procedat la toate aceste măsuri și le-a realizat, respectiv: am scos din folosința polițiștilor drug testerele de producție China care dădeau erori și am folosit și folosim în continuare doar drug testere, dregere, dräger, care sunt folosite și de polițiile din statele membre ale Uniunii Europene.
Aceste drug testere reprezintă, la ce există în acest moment în lume, un vârf de tehnologie. Nu există drug testere mai bune decât acestea ca tipologie. În același timp, am dublat și mai bine capacitatea de testare prin creșterea numărului de drug testere în dotarea Poliției Române. Spre exemplu, în județul Constanța, anul trecut, la preluarea mandatului, erau un număr de 15 drug testere. Astăzi, polițiștii au la dispoziție 45.
În sfârșit, al treilea lucru, respectiv îmbunătățirea legislației, a rezultat în proiectul de ordonanță pe care noi l-am propus într-o primă formă în octombrie anul trecut. Deci am reacționat cât se poate de rapid și am propus acest proiect. El, repet, a stat în dezbatere publică din octombrie anul trecut. Numeroase întâlniri cu alte instituții implicate, dar și cu societatea civilă având loc la Ministerul de Interne.
Consider, ca responsabil al ministerului, că aparatul din minister a procedat corect și a îndeplinit ca la carte fiecare etapă procedurală și și-a întemeiat demersul pe toate informațiile aflate la dispoziție și dobândite în cursul dezbaterii publice. În același timp, cred că acest demers nu trebuie să fie ultimul.
Personal, sunt pentru măsuri de amploare, structurale, pentru combaterea drogurilor care să depășească domeniul rutier. Sunt pentru o dezbatere și în Parlament dacă, într-adevăr, dorim să destructurăm pe termen mediu flagelul drogurilor în România, care să presupună și creșterea dotărilor în mod corespunzător a celor care se ocupă de prevenție și a celor care se ocupă de combatere.
O altă măsură pe care am luat-o în timpul mandatului a fost să cresc forțele care acționează în domeniul combaterii traficului de droguri. Am crescut numărul de polițiști care se ocupă direct cu combaterea traficanților de droguri cu 200. Nu vă pot da cifra întreagă a tuturor celor care se ocupă în mod specializat de acest domeniu pentru că este clasificată.
Dar pot să vă spun că prioritatea ministerului este aceasta, de a crește efortul pe combaterea drogurilor. Și cantitățile confiscate în ultimul an au crescut semnificativ, peste 30% față de anii precedenți. De asemenea, numărul de grupuri de crimă organizată care trafică droguri destructurate.
Am făcut această paranteză pentru a sublinia două aspecte și anume: că este mai puțin important cine și ce face. Este foarte important să ne mărim capacitatea ca societate, în ansamblu, de a riposta contra flagelului drogurilor care este devastator nu numai în România, ci în toate statele membre ale Uniunii Europene. Este o problemă europeană consacrată ca atare în Consiliile JAI și recunoscută ca atare.
De asemenea, am făcut această paranteză pentru a arăta că această ordonanță nu este un demers individual, sporadic sau spontan, ori, citez, "heirupist", cum am fost acuzați, ci este o măsură gândită într-un ansamblu de măsuri, într-un ansamblu de politici. De asemenea, și nu în ultimul rând, aș sublinia faptul că indiferent de aceste controverse, această luptă contra traficului de droguri și efort de a conștientiza pericolele consumului de droguri, în special în rândul tinerei generații, va continua. Înțelegem că pot exista controverse, înțelegem că un astfel de demers nu este lipsit de întrebări legitime din partea societății, a analiștilor și așa mai departe și suntem gata să lămurim orice fel de întrebare ni se adresează.
Dar, în același timp, aș vrea să asigur, atât timp cât voi rămâne la conducerea Ministerului Afacerilor Interne, să asigur publicul din România, Poliția Română și ministerul are ca prioritate combaterea traficului și consumului de droguri. Aceasta este intenția noastră, este formulată cu bună credință, este în interesul cetățeanului și e datoria mea să subliniez faptul că nu avem altă direcție și alt obiectiv decât acela de a crește siguranța cetățeanului. Înțelegând, în același timp, că orice măsură trebuie să fie echilibrată, proporțională și în limitele Constituției.
De aceea, aș vrea să reamintesc faptul că prin ordonanța 84 noi am propus și prin ordonanță s-a consfințit eliminarea unei prevederi legale excesive, respectiv întocmirea de îndată a dosarului penal pentru cei care refuză testarea sau sunt testați pozitiv la drug test. Ceea ce este o măsură, evident, în favoarea cetățeanului de bună credință. Suntem conștienți, în același timp, că în activitatea de creștere a gradului de siguranță pe drumurile publice și de eliminare a pericolelor din traficul rutier sunt în discuție două drepturi foarte importante.
E vorba de dreptul la viață și integritate fizică a cetățeanului circumscris siguranței rutiere și dreptul la liberă circulație. În momentul în care un agent de poliție, a cărui sarcină principală este să scoată din trafic orice potențial pericol, testează și aplică o sanc, o măsură, el are ca obiectiv primul drept, dreptul la viață și siguranță publică. Prioritatea acestui drept a fost stabilită prin decizie CCR, prin decizii ale Înaltei Curți, prin decizii ale Curții Europene a Drepturilor Omului.
Din momentul în care polițistul finalizează procedura în trafic de testare, intră în discuție o cu totul altă activitate de care răspunde medicul și pentru care polițistul nu este în niciun fel responsabil. Obiectivul Poliției Române este să vă protejeze și asta am cerut nu numai Poliției Române, ci tuturor structurilor Ministerului Afacerilor Interne.
Mulțumesc! Întrebări.
[Cătălina Mănăilă] Bună ziua! Cătălina Mănăilă, Antena 3 CNN. Domnule ministru, vă rog să ne precizați exact cum se va desfășura această testare pentru șoferii care refuză. Sunt duși la primul laborator, de acolo sunt aduși înapoi de poliție, sunt lăsați să urce în mașină, nu sunt lăsați să urce în mașină? Ce se întâmplă și cu șoferii care, de exemplu, au luat Nurofen sau alte medicamente? Aveți de gând să stabiliți o listă de medicamente pe care oamenii ar putea să le ia în baza unei prescripții medicale?
În ceea ce privește prima întrebare, conducătorul auto este însoțit de poliție la instituțiile medico-legale. Pașii procedurali în interiorul acestui sistem vor fi stabiliți prin hotărâre de Guvern la inițiativa ministrului sănătății, Ministerului Sănătății, un domeniu care nu ține de Ministerul Afacerilor Interne. În ceea ce privește cea de-a doua întrebare, care vizează o chestiune procedurală de asemenea, așa cum v-am explicat, în trafic, rolul poliției este să asigure siguranța publică.
Orice chestiune care ține de domeniul medical trebuie să-și găsească răspunsul din partea celor care se ocupă de domeniul medical. Nu este treaba polițistului. De asemenea, aș vrea să vă reamintesc, ceea ce sunt convins cunoaște toată lumea, faptul că există un text legal, articolul 133 indice 1 din ordonanța 195, modificată în 2014, care prevede faptul că ar trebui să existe o lege, din 2014 există această obligație legală, de elaborare a unei legi care să întocmească o listă a substanțelor interzise.
Această lege nu o stabilește polițistul agent rutier în trafic și în niciun caz nu ține de specializarea siguranței rutiere, ci de domeniul medical.
[Cătălina Mănăilă] Cine ar trebui să facă această lege și de ce nu a fost făcută din 2014?
După cum știți, legile le face Parlamentul.
[Cătălina Mănăilă] Ați cerut să fie făcută această lege în acest context?
Ministerul Afacerilor Interne are inițiativă legislativă pe domeniul său de activitate, care înseamnă siguranță rutieră, nu domeniul medical.
[Cătălina Mănăilă] Dar ați... Siguranță rutieră, între altele. Ați semnalat cuiva că nu aveți această lege pentru buna desfășurare a...
Legile trebuiesc cunoscute de toate, toți cetățenii. Nu este rolul Ministerului Afacerilor Interne să semnaleze altor instituții ce legi sunt sau nu sunt în vigoare. Ministerul Afacerilor Interne, prin armele sale, aplică legile în vigoare. Repet, domeniul medical nu intră în sfera de competență a Ministerului Afacerilor Interne.
[Cătălina Mănăilă] Spuneați că Institutul de Medicină Legală v-a precizat că ar putea să prelucreze aceste probe în 72 de ore sau șapte zile.
Trei, șapte zile.
[Cătălina Mănăilă] Și cum v-a precizat? Există un document scris pe care îl aveți?
Există documente scrise.
[Cătălina Mănăilă] Puteți să ni le puneți la dispoziție?
Sunt în arhiva ministerului, sunt și în arhiva instituțiilor care le-au emis. Le puteți cere și acolo. Unele sunt și pe site-ul INML, se pot găsi acolo.
[Cătălina Mănăilă] Spuneați că atât timp cât veți rămâne la minister va fi o prioritate combaterea consumului de droguri. Aș vrea să vă întreb cât timp veți rămâne, vă terminați mandatul în acest scandal, putem să spunem? V-ați pus mandatul la dispoziția premierului sau al partidului?
Nu cred că termenul "scandal" este unul potrivit, adecvat și care reflectă realitatea. Faptul că există opinii diverse în legătură cu un domeniu foarte sensibil și cu un subiect foarte delicat nu înseamnă că relațiile dintre membrii Guvernului sau în coaliția de guvernare nu sunt corecte. Sunt relații instituționale corecte, sunt discuții corecte și principiale și sunt discuții în care uneori apar puncte de vedere diferite.
Asta, în niciun caz, nu trebuie să conducă la concluzia că există o disfuncție în Guvern. Dacă ar fi, n-aș avea nicio problemă s-o recunosc, s-o constat, cum sunt convins că nici alții n-ar avea nicio problemă să recunoască, să constate acest lucru. Guvernul funcționează bine, relația mea cu prim-ministrul este foarte bună și nu intenționez să schimb lucrurile și nu cred că nici dânsul nu intenționează să schimbe lucrurile. Nu despre asta este vorba.
Este vorba despre faptul că în legătură cu momentul în care a fost adoptată ordonanța există două viziuni, două puncte de vedere deja și anume că a fost adoptată prea devreme sau, dinpotrivă, la timp. Eu tot ceea ce spun este că pe baza tuturor datelor pe care le-a avut la dispoziție Ministerul de Interne, în domeniul care, repet, nu e de competența noastră, cel medical, cunoșteam, știam, am fost informați că aceste teste se vor face într-un termen rezonabil.
Și am încredere că așa este și sunt convins că așa este, inclusiv colegii de la INML lucrează și au lucrat să-și ridice această capacitate administrativă de prelucrare a testelor. Însă, ceea ce am observat în ansamblu în Guvern, cei implicați vreau să spun, prim-ministrul, subsemnatul, ministrul sănătății, a fost faptul că există o neîncredere în societate cu privire la acest lucru. Această neîncredere s-a acumulat la rândul ei legitim, natural, pentru că în anii anteriori au fost cazuri, nu știm exact câte, nu există o statistică, eu cel puțin nu am, dar au fost cazuri în care termenele au fost foarte lungi de răspuns cu privire la analizele toxicologice.
Ori, aceste întârzieri din anii anteriori, din trecut, au creat această neîncredere în societate că termenul va fi rezonabil și s-a pus firesc problema ce se întâmplă dacă ele sunt prea lungi. Și atunci, pentru a se oferi o garanție cetățeanului, în plus, că nu va exista o întârziere, s-a stipulat acest termen la nivel de lege prin prezenta ordonanță adoptată astăzi. În plus, s-a adăugat și garanția suplimentară că în cazul în care termenul nu se respectă se restituie conducătorului auto permisul respectiv.
În atari condiții, eu nu sunt genul de operator administrativ și politic care se gândește în fiecare zi la durata mandatului sau ce se întâmplă cu mandatul lui și așa mai departe. Nu mă preocupă acest lucru. Ceea ce mă preocupă e să-mi fac datoria în fiecare zi. Deci la a doua întrebare, cu tot respectul, nu pot să vă răspund.
[Reporter] Bună ziua! O completare, vă rog. Ce se întâmplă, mai lăsați șoferii să se urce la volan? Pentru că asta nu a fost clar. Este oprit în trafic, este dus la Institutul de Medicină Legală. De acolo mai urcă sau nu la volan?
Din moment ce i se retrage permisul când este testat pozitiv, evident că nu se poate urca la volan. Nu se poate, în principiu, asta spune legea. Cum nici noi, în principiu, nu ne putem desfășura anumite activități care sunt oprite de lege, dar de facto poți s-o faci, dar suporți consecințele legii. Deci nu, nu mi-e clară întrebarea. Care șoferi, în ce context să nu se urce la volan? Cei care au fost testați pozitiv, probabil.
[Reporter] Cei care refuză, cei care... Despre ce este vorba? Și foarte important, este dus la un laborator din altă localitate. Cum ajunge un șofer...
Nu aș trage concluzia că e din altă localitate. De ce induceți dumneavoastră prin întrebare o afirmație care la acest moment nu poate fi verificată în practică? Așa am...
[Reporter] Dar nu avem laboratoare în fiecare localitate.
Așa am spus că normele vor fi elaborate de către Ministerul Sănătății și vom vedea precis care este această procedură internă de lucru în cadrul INML. Nu este căderea mea să mă pronunț asupra acestui lucru, dar în orice caz toate dispozițiile legii converg către concluzia de a nu supune cetățeanul unui efort în plus. Se deplasează poliția, analizele toxicologice le face INML-ul, între INML și poliție există comunicare, dacă nu se rezolvă în trei, în 72 de ore, atunci se restituie permisul. Vă rog.
[Vlad Ungar] Bună ziua! Vlad Ungar, Știrile TVR. Domnule ministru, vă rog să ne spuneți când va intra România în spațiul Schengen cu frontierele terestre.
România trebuia să intre de mult în spațiul Schengen. Nu există o, o, o dată precisă, din păcate, stipulată în tratate, ci există criterii care au fost stipulate. Criteriile au fost îndeplinite de mult. După cum știți, anul trecut a existat o decizie privind frontierele aeriene și maritime și anul acesta depunem eforturi diplomatice pe toate liniile de muncă și la Ministerul de Interne, și la Ministerul de Externe, și la alte instituții de a reuși ca în acest an să ne atingem acest obiectiv.
În același timp, aș vrea să subliniez faptul că această intrare în spațiul Schengen este o decizie care, conform tratatelor, se ia cu unanimitate și nu ține doar de eforturile pe care le face România. Noi facem în continuare eforturi pe zona noastră de competență. Principalul lucru pe care noi trebuie să-l facem este să păstrăm cifrele privind migrația ilegală la un nivel cât mai scăzut.
Și aș vrea să vă informez, dacă tot m-ați întrebat, cu privire la faptul că România, în ultimele 12 luni, a scăzut migrația ilegală cu 72%. Puteți consulta barometrele Schengen care sunt pe site-ul Uniunii Europene, Comisiei Europene, și veți vedea că România este, din punct de vedere al migrației ilegale, una dintre cele mai sigure țări din Uniunea Europeană. În mod repetat și deschis, în Consiliul JAI se recunoaște acest lucru și de ce nu, este dat chiar exemplu cazul țării noastre de bună practică în privința combaterii migrației ilegale și cooperării la frontieră cu toți vecinii.
Și nu numai cu vecinii, avem o cooperare directă și cu Austria pe această zonă. Asta este, dacă vreți, baza demersului nostru diplomatic, pentru că doar pe vorbe e greu de făcut un progres. Trebuie să-l susținem și cu fapte și noi o facem.
[Vlad Ungar] Când am putea vedea pe agenda unui Consiliu JAI acest subiect al intrării...
Deja, pentru Consiliul JAI din toamnă, este pus pe agendă acest punct de vedere, se discută. În următoarele zile o să mă întâlnesc și cu ministrul maghiar, Sándor Pintér, cu care avem o relație foarte bună și cu care am discutat acest subiect și care ne sprijină, așa cum ne sprijină majoritatea statelor. Am discutat recent, la Forumul Salzburg, cu toți miniștrii din regiune, inclusiv cu ministrul Karner.
Am discuții săptămânale cu miniștrii omologi privind subiectul Schengen sau combaterea migrației ilegale sau cooperare polițienească transfrontalieră. Inclusiv aceste eforturi pe care le facem, să știți, pe zona de combatere a traficului de droguri, numărul de acțiuni, numărul de grupuri destructurate, operațiunile care se fac și care nu pot fi aduse la cunoștința opiniei publice pentru că ancheta penală are un caracter nepublic, operațiuni pe care le facem cu polițiști și procurori din România și din alte țări, contribuie la consolidarea încrederii în capacitatea noastră de a furniza siguranță publică în România și la frontiere, dar implicit și în alte state, pentru că grupurile de crimă organizată transfrontalieră operează în mai multe state simultan.
În momentul în care eu, stat român, Ministerul Afacerilor Interne român, colaborez și cooperez cu poliția din alte state, implicit furnizez siguranță publică și în alte state.
[Andreea Gheorghe] Andreea Gheorghe, Digi24. Domnule ministru, aș rămâne puțin pe acest subiect Schengen, pentru că la începutul anului trecut s-a făcut această promisiune: la final de an vom intra și pe cale terestră. Oferiți asigurări că vom intra complet până la finalul acestui an în spațiul de liberă circulație?
Asta încercam să vă explic, că dat fiind faptul că o decizie se ia unanim și că toate țările trebuie să voteze, în mod logic, rațional, niciun ministru din nicio țară nu poate să ofere asigurări și garanții pentru care înseamnă să-și asume poziția tuturor celorlalte țări cu privire la decizie, cu privire la voturi. Nimeni nu poate să facă lucrul ăsta.
[Andreea Gheorghe] Dar este o promisiune...
Vă spuneam că tehnic nu poate nimeni să-și asigure garanția pentru că ar însemna să-mi asum cum va vota o țară sau alta. Dacă vreți să vorbim de realitățile diplomatice ale dosarului, ele sunt bune în acest moment și au fost construite să fie bune și sunt pe o direcție bună. Deci suntem relativ optimiști cu privire la acest subiect.
Dar lucrurile sunt în dinamică. Există un pact nou privind migrația și azilul, toată lumea trebuie să-l aplice acum. Există o evaluare permanentă și o monitorizare a acestui pact. Există o monitorizare permanentă cu privire la modul în care România și Bulgaria aplică decizia din decembrie anul trecut cu privire la frontierele aeriene și maritime.
Deci e un progres, e o dinamică, e un dosar într-o permanentă analiză, dacă doriți dumneavoastră. În momentul la care vorbim, stăm bine, ca să spun așa, dar să vedem în lunile următoare care va fi decizia. Vă rog.
[Reporter] Aș reveni totuși asupra testelor biologice. Cum vă veți încadra în acel termen de 72 de ore? De ce vă întreb acest lucru? Pentru că domnul Despescu, spre exemplu, a spus public că polițiștii se vor plimba dintr-un județ în altul dacă, spre exemplu, este coadă la un anumit laborator.
Noi vom da tot, noi vom da tot concursul INML-ului și sunt convins că normele care vor fi propuse de organizare a activității între instituțiile INML vor asigura această procedură în mod eficient. Dar, repet, poliția o să-și dea concursul la tot, tot tabloul.
[Reporter] Ați avut discuții până acum, cel puțin trei zile consecutive, mă gândeam că aveți un răspuns la această întrebare, pentru că s-a vehiculat această informație că polițiștii ar putea face pe curierii, între ghilimele, spun.
Deci polițiștii vor da tot, tot concursul cu privire la transferul conducătorului auto la sediul instituțiilor de medicină legală, vor coopera cu reprezentanții INML, așa cum au făcut-o și, și acum. Dar în interiorul INML nu, nu e căderea mea să mă pronunț modul în care dânsul se vor organiza acolo. De altfel, îl văd pe domnul ministru Rafila, probabil va interveni și dânsul și vă va da lămuriri.
[Reporter] Și pe un alt subiect, este al doilea act normativ care este cumva controversat, am putea spune, și în centrul căruia sunteți dumneavoastră și ne amintim de hotărârea de Guvern privind organizarea alegerilor. Aș fi vrut să vă întreb dacă în acel moment Partidul Național Liberal v-a cerut să nu avizați favorabil proiectul.
Nu a fost nicio clipă discuția în acel punct, dar nicio clipă. Dumneavoastră ați fost de față când premierul, în ședință, a spus că la o dată ulterioară, într-o săptămână, parcă a zis, se va opta între cele două date. Era 15 august și 20, 15 septembrie și 29 septembrie.
[Reporter] Și tot de față am fost...
Și ulterior s-a optat pentru o dată privind aceste alegeri. Deci între timp au avut loc discuții și s-a hotărât ce și cum.
[Reporter] Deci nu v-a cerut Partidul Național Liberal să nu semnați proiectul sau să nu-l avizați?
Nu, nu a fost nicio clipă discuția în acel punct, nici din perspectiva prim-ministrului, nici a partidului. Lucrurile s-au desfășurat, după părerea mea, destul de înțelept din punct de vedere politic. Dialogul cu premierul a fost bun, la fel și cu partidul. Sigur, problema a fost delicată, tensionată, în final s-a ajuns la un acord.
[Reporter] Și tot de față am fost, că tot spuneați despre dialogul cu premierul, atunci când, înainte de ședința de Guvern, ați fost în biroul lui Marcel Ciolacu, înainte să se adopte practic calendarul.
Care ședință?
[Reporter] Înainte de ședința de Guvern în care s-a adoptat calendarul alegerilor, ați fost în biroul domnului premier. Ce v-a transmis Marcel Ciolacu atunci?
Așa. Da.
Domnul prim-ministru m-a informat cu privire la stadiul acestor discuții.
[Reporter] Nu aveați cunoștință despre acestea înainte?
Nu sunt la curent cu toate discuțiile politice în coaliție. Deci sunt discuții la care sunt parte, la altele nu sunt parte.
[Reporter] Măi, se ocupă de organizarea alegerilor până la urmă și...
Da. Deci în linii mari asta a fost discuția, nu am nimic altceva.
Vă mulțumesc.
[Irina Dobre] Bună ziua! Irina Dobre, România TV. Referitor la testarea celor șoferi care au în mașini sticle cu alcool sau diferite recipiente care pot părea suspecte, care pot conține substanțe psihoactive, aș dori să ne explicați cum se va face testarea în acest caz. De exemplu, dacă o persoană nu pare că ar fi consumat alcool sau astfel de substanțe, să zicem că, nu știu, o persoană merge să-și facă cumpărăturile, are în mașină aceste sticle de alcool. Vor fi aceștia supuși testării?
Nu oricine are o sticlă sau un recipient care conține un lichid va fi testat, evident. Și prevederea din lege spune foarte clar care ar, arată că acolo ar putea fi vorba de o astfel de substanță interzisă. Și prevederea este izvorâtă, dacă vreți, derivată direct din tragicul caz de anul trecut, când în interiorul autovehiculelor sau asupra conducătorului auto atunci s-au găsit niște pliculețe care puteau conține astfel de substanțe.
Și pe bună dreptate s-a făcut critica atunci: de ce legea nu prevede obligatorietatea testărilor? Ei bine, acuma ordonanța 84 a adus aceste două inovații importante. A scos o obligație din lege, respectiv obligația de a se întocmi dosar penal, care era excesivă, și a introdus o altă obligație în lege, pentru polițist de data asta, de a efectua un test în momentul în care este evident că în autovehicul sau asupra conducătorului auto sunt, mă rog, substanțe interzise, ar putea fi.
[Alina Delcea] Bună ziua, domnule ministru! Alina Delcea, Euronews România. V-a supărat sau v-a surprins intervenția premierului din ședința de Guvern de astăzi? Ați stat de vorbă cu el înainte și cum s-a desfășurat întâlnirea, dacă aceasta a existat? Credeți că era nevoie de o admonestare din asta publică?
Deci nu e vorba de supărări aici, că n-avem dreptul nici să ne supărăm, nici să ne bucurăm. Rolul nostru aici este să ne îndeplinim atribuții stabilite de lege pe baza unui program politic. Premierul și-a exprimat, așa citesc eu intervenția domniei sale, o nemulțumire cu privire la faptul că poate ne-am grăbit cu această ordonanță.
E un punct de vedere, da? Îl respect, îl iau ca atare. Poate că e și corect, nu știu. Trebuie analizat tot contextul. Ceea ce vreau să spun eu este că e normal să avem toată informația în spațiul public, respectiv că și noi, din punct de vedere al Ministerului Afacerilor Interne, am avut informații care ne-au condus la concluzia că se poate păși la trecerea ordonanței, trecută prin toate palierele de, de avizare.
Departe de mine gândul de a fi pasionat de polemici politice sterile, care nu-i interesează pe cetățeni. Sigur, în viitor poate trebuie să cerem mai multe lămuriri, mai multe date, mai multe informații cu privire la o situație de fapt sau alta. Poate să existe și alte puncte de vedere, nu contest acest lucru, dar de aicea și până la supărări sau alte lucruri e o cale destul de mare.
[Alina Delcea] Ați vorbit cu premierul înainte de această ședință de Guvern sau în zilele astea?
Am, în zilele astea, evident, vorbim aproape zilnic, evident, aproape zilnic.
[Alina Delcea] Și v-a spus și în privat că este nemulțumit de felul în care ați abordat această ordonanță?
Au fost mai multe discuții legate, nu. Ca să răspund scurt, nu. Au fost mai multe discuții legate de, hai să spunem, condițiile obiective în care putem aplica ordonanța. Din punctul meu de vedere, analiza corectă este următoarea: ordonanța este un act normativ bun, este o lege bună, a spus-o și prim-ministrul.
Există însă această temere din partea societății, pe care poate n-am anticipat-o niciunul în amploarea ei destul de exact, că vor fi întârzieri în materie de testare. Mai există o temere, e adevărat și asta, și anume că aparatele dräger dau erori. Și această temere există.
Există și temerea că agenții de poliție fac abuzuri. Toate aceste lucruri au fost exprimateîn dezbaterea publică. Eu ce sunt dator să spun e următorul lucru: că din punct de vedere al Ministerului de Interne, folosim aparate așa cum se folosesc și în statele Uniunii Europene, nu sunt altele mai bune, înțelegeți?
Doi, nu exclud că în trecut au fost abuzuri și nimeni nu poate să garanteze în viitor că 100% se va lucra perfect de către toată lumea în țara românească. Ceea ce pot însă să garantez este că am cerut de la bun început tuturor angajaților Ministerului Afacerilor Interne profesionalism și respectarea legii.
Trei, sunt convins, așa cum am spus și repet, că INML și-a ridicat capacitatea de testare și o va continua. Înțeleg că vor derula investiții, probabil domnul Rafila va da și detalii, îl văd aici în sală, și că termenele acestea vor fi rezonabile. Noi am avut încredere și am și acum încredere în acest aspect.
Dar pe de altă parte am luat act și eu, și domnul prim-ministru, și colegii din Guvern, că există această rezervă, să spunem, din partea unui segment al societății, că sunt și alții care susțin ordonanța așa cum e. E dreptul fiecăruia să aibă încredere, să n-aibă încredere, este datoria noastră să câștigăm această încredere.
Și atunci, ca să câștigăm această încredere și să promovăm niște măsuri care în ansamblu sunt bune, s-a venit cu această garanție suplimentară, un termen legal stabilit de trei zile. Oricum noi ne propusesem lucrul ăsta, respectiv colegii de la Ministerul de la INML și-au propus acest lucru și ne-au și informat.
Dar acum este și legal, iar dacă termenul legal nu poate fi îndeplinit, atunci există măsura restituirii permisului, ca să nu intrăm într-o zonă de restrângere excesivă a dreptului la liberă circulație.
Ați început declarația, domnule ministru, vorbind destul de mult despre cât de bună era ordonanța în forma ei inițială și cum ea a rezultat după îndelungi discuții și cu instituțiile ale statului și cu reprezentanții societății civile. Totul s-a schimbat în ultimele câteva zile, după ce ea a fost deja adoptată.
Păi, vedeți că o putem vedea ca pe o concesie pe care ați făcut-o cui? Acelui segment de români care poate au semnat o petiție sau premierului pentru că v-a solicitat?
Nu, nu, nu, nu, nu, nu e vorba de o concesie făcută pe criterii subiective sau individuale și așa mai departe, ci e vorba de un semnal. Ordonanța în varianta inițială era bună din punctul dumneavoastră de vedere, cea la care ați lucrat din octombrie până acum?
Hai să spun altfel, ordonanța 84 plus această ordonanță, azi, împreună dau ceva mai bun decât doar ordonanța 84, deci asta a adus o îmbunătățire sub acest aspect al termenului și al restituirii permisului.
Cu asta sunt de acord și este un rezultat al unui semnal, într-adevăr, de neîncredere din partea societății că ne putem ține de aceste termene.
Domnule Predoiu, bună ziua, Rebeca Popescu, Gândul Știri. Dacă se poate o lămurire cu privire la modificările de astăzi, în cazul în care un șofer refuză testul antidrog rapid sau testul antidrog rapid iese pozitiv, el se duce la INML după aceea, iar rezultatele întârzie 24 de ore și apoi confirmă că șoferul a consumat substanțe, el...
72 de ore, da.
72 de ore, da. El va putea circula în acele trei zile până confirmă rezultatul?
Nu, nu, el trei zile, 72 de ore are permisul retras.
Și apoi, da.
Dar dacă ulterior se constată că a consumat într-adevăr substanțe interzise, sigur se aplică legea penală după aceea, mai departe, că sunt alte prevederi legale care intră în funcțiune. Dar acele trei zile el nu conduce.
Dar după acele trei zile primește permisul înapoi și rezultatele de la INML întârzie?
Nu, dacă rezultatele, analiza toxicologică de la INML confirmă rezultatul pozitiv de la Drug Test, este evident că nu primește înapoi permisul.
Păi, îl va primi după 72 de ore, dacă rezultatele vin după o săptămână, de exemplu.
Îl primește după 72 de ore dacă analiza toxicologică de la INML infirmă Drug Testul.
Și dacă nu este gata analiza, tot îl primește, tot primește permisul?
Îl primește, dar el mai departe... Vă referiți la conducătorul auto care și-a depus, i-a fost retras carnetul. Bun, se duce la INML, este testat, vine rezultatul...
Vine rezultatul într-o săptămână, pozitiv.
Dacă vine rezultatul într-o săptămână, așa. După trei zile el primește carnetul.
Și înseamnă că de la trei zile până la șapte zile, un șofer care este pozitiv poate să conducă?
Da.
Dacă presupunem că este în stare de pozitivare sub aspectul substanțelor interzise, adică drogat permanent șapte zile, eu cred că nu poate conduce în niciun caz. Dacă presupuneți ipoteza în care el a fost surprins sub influența acestor substanțe la momentul testului, da? Trec cele trei zile, da?
Și ulterior primește carnetul și conduce? Da, ulterior conduce, pe asta a fost toată rațiunea cererii societății civile, ca el să își redobândească exercițiul dreptului de a circula.
Pe care apoi îl va pierde în cazul în care evident...
Dacă se constată că în trecut, când a fost testarea pozitivă la Drug Test, se confirmă de către medicul INML, atunci da, își pierde acest drept, de data asta care nu mai e suspendat, este pierdut.
Și atunci nu există riscul acum ca în cealaltă să se creeze o altă tabără printre cetățeni, în care oamenii să spună: „Păi, cum este posibil să ne asumăm faptul că lăsăm permisul de conducere unor oameni care poate, despre care poate mai târziu vom afla că au consumat substanțe?” E o nouă tabără pe care cu siguranță nu o mulțumiți pentru a o mulțumi pe cealaltă.
Da, eu nu exclud și astfel de puncte de vedere, dar există un număr limitat, finit, de soluții. Și din punct de vedere tehnic al aparatelor Drug Test, al tehnologiei, și din punct de vedere al analizelor chimice, și din punct de vedere al tehnicii legislative și arhitecturii constituționale, numărul de soluții este limitat.
Și de aceea vă spuneam că există, este o situație clasică de conflict între drepturi, da? Dreptul la viață, siguranță publică și dreptul la circulație. Într-o situație de conflict între drepturi, nu vreau să tehnificizez prea mult discuția, dar juridic, dar într-o situație de conflict între drepturi, soluția, nu s-a inventat alta, este de a da prioritate unui drept și de a restrânge temporar pe celălalt.
E ca la semafor, dacă vreți. Dai unuia verde, altul stă pe roșu până trece celălalt și...
Aproximativ, nu e chiar așa, dar restrângerea e temporară, e exact ca la semafor. Temporar stai pe loc, temporar. Acest temporar este de aceste trei zile, da?
În celălalt scenariu în care un șofer este depistat, poate fals pozitiv, apoi așteaptă rezultatul probelor biologice trei zile, rămâne fără permis, apoi îl redobândește, el poate să meargă în instanță și să dea în judecată Ministerul sau nu știu, statul român, pentru că a rămas fără permis degeaba?
Nu, sigur că poate să meargă în instanță, dar în instanță ce cred eu că se i se spune în instanță? În instanță cred că ar putea să i se spună că există o decizie a Curții Constituționale care reglementează acest conflict de drepturi și dă prioritate dreptului la viață, siguranță.
Există decizii ale Înaltei Curți de Casație și Justiție, există decizii ale Curții Europene a Drepturilor Omului care spun toate același lucru: „Domnule, în situația de acest conflict între dreptul la viață, siguranță publică pe drumurile publice și dreptul la liberă circulație, când ele sunt conflictuale, da? Are prioritate dreptul la viață, dreptul la liberă circulație temporar, temporar, stă pe loc.”
Și își reia cursul după ce se lămurește toată analiza toxicologică la INML. Deci, în concluzie, am răspuns... În concluzie, am răspuns unei reacții din societatea civilă care și-a manifestat această cerință de a avea garanții că se desfășoară analizele rapid.
Suntem gata să cooperăm cu INML-ul pe această temă și vom continua și măsurile de combatere a traficului și consumului de droguri. Vă mulțumesc și eu.
Vă spun și eu bun regăsit la sesiunea de informare publică după ședința Guvernului de astăzi, joi, 11 iulie 2024. Vreau să încep cu o veste în forță, de mare impact, care va fi derulată prin intermediul Ministerului Sănătății.
Este vorba despre alocarea a 2 miliarde de lei bugetate astăzi pentru Ministerul Sănătății în vederea derulării și continuării unor proiecte investiționale esențiale pentru toți românii și vreau să și contextualizez un pic. Dacă vă aduceți aminte, 3 miliarde de lei au fost alocate în precedenta ședință de Guvern pentru o bună coerență a plății serviciilor medicale decontate de Casa Națională a Asigurărilor de Sănătate.
Și pentru acest lucru îi mulțumesc domnului profesor, domnul ministru al Sănătății, Alexandru Rafila, că participă la briefingul nostru și cu permisiunea dumnealui vreau să contextualizez prezența aici și cu convocarea ad-hoc și de urgență anunțată de premierul Marcel Ciolacu la începutul ședinței de Guvern.
Și anume acea videoconferință între autoritățile centrale și cele locale competente pentru gestionarea pericolelor sociale și economice la care ne supun pe toți, fără discriminare, temperaturile caniculare din acest din această perioadă și prognozele anunțate pentru săptămâna care vine. Domnule profesor, așadar, vă mulțumesc și vă rog.
Da, bună ziua, mulțumesc frumos pentru oportunitatea de a vă transmite câteva mesaje după ședința de Guvern de astăzi. Pentru Ministerul Sănătății și, de fapt, pentru sistemul de sănătate din România, o veste extrem de importantă, e vorba de alocarea către bugetul Ministerului Sănătății a unei sume de 1,9 miliarde de lei.
Colegul nostru v-a spus una dintre destinațiile acestei sume, e vorba despre o sumă de 125 de milioane de lei din cei 1,9 miliarde care suplimentează bugetul pentru proiectele Băncii Mondiale, respectiv construcția celor trei centre de mari arși, de la Târgu Mureș, Timișoara și de la București, de la Spitalul Grigore Alexandrescu.
Dar sunt și multe alte sume alocate pentru acțiunile prioritare ale Ministerului Sănătății, respectiv terapie intensivă, infarct miocardic, accident vascular cerebral, traumă, neonatologie și recuperare post-AVC. Aici este vorba de o sumă de 210 milioane de lei.
De asemenea, 930 de milioane de lei, deci cea mai mare parte a acestei alocări, pentru finanțarea activității de medicină de urgență. După cum știți, Ministerul Sănătății finanțează integral activitatea de medicină de urgență la nivelul unităților și compartimentelor de primiri urgențe și la stațiile județene de ambulanță.
Nu în ultimul rând, 200 de milioane de lei sunt alocate pentru continuarea activităților din cadrul programelor naționale de sănătate. Mă refer aici la, în special, la achiziția de vaccinuri din cadrul Programului Național de Vaccinare, pentru tratamentul pacienților infectați HIV-SIDA și chiar am anunțat acum câteva zile organizația pacienților infectați HIV și cu SIDA legat de acest lucru.
Și de asemenea, pentru partea de securitate transfuzională. Bugetul alocat inițial Ministerului Sănătății pentru toate aceste activități nu era suficient și este foarte bine că Guvernul a alocat această sumă care face funcționale toate aceste programe.
Și un lucru care ne interesează foarte mult, este vorba despre continuarea rapidă a construcției celor trei centre de mari arși care se află în plină desfășurare în cele trei locații despre care v-am spus. Și aș mai face o intervenție care este oarecum legată de discuțiile care au avut loc până acum, împreună cu ministrul Administrației și Internelor.
Este vorba despre un proiect pe care îl derulăm tot prin Banca Mondială, acest proiect a început în luna mai, se află într-o fază avansată, în sensul că grupul tehnic de lucru a elaborat specificațiile tehnice, încât la nivel național să fie dotate cele șase institute de medicină legală existente în țară, pe de o parte, și pe de altă parte să dotăm și cele 36 de servicii de medicină legală care se găsesc în celelalte județe care nu au institut de medicină legală.
Și care se găsesc în structura spitalelor județene de urgență din aceste 36 de județe. Proiectul, achiziția, va fi realizată utilizând procedurile Băncii Mondiale și după achiziție și instalarea echipamentelor și trainingul personalului, el va deveni operațional până la sfârșitul acestui an.
Iar acest termen de 72 de ore, care în momentul de față este prevăzut în ordonanță, practic, din punctul meu de vedere, ca și om de laborator, dacă vreți, va putea să fie, în mod evident, scurtat, pentru că fiecare județ va beneficia de un astfel de laborator care poate să facă atât determinări calitative, cât și determinări cantitative a substanțelor stupefiante.
Până atunci avem proiectul despre care știți, vi l-a prezentat domnul ministru Predoiu, iar cele șase-șapte unități pe care le-am operaționalizat și care pot face, din punct de vedere tehnic, aceste determinări în momentul de față, au arondate un număr de județe.
Iar la probele biologice sunt, vor fi transportate de către Ministerul Administrației și Internelor, iar noi am avut o discuție prelungită, o întâlnire cu Comisia de Medicină Legală ieri, la nivelul Ministerului Sănătății. Facem tot posibilul, inclusiv prin angajarea de personal suplimentar în aceste centre care sunt deja dotate, încât acest termen de 72 de ore să fie respectat.
Vă rog.
Andreea Gheorghe, Digi24. Domnule ministru, la cât se ridică această investiție despre care vorbiți?
Această investiție are un estimat de 40 de milioane de euro, inclusiv TVA, dar este foarte posibil ca, după procedura de achiziție, știți bine că e o procedură de selecție, aceste costuri să fie mai mici, mai reduse.
De asemenea, domnul Predoiu a spus că reprezentanții din Sănătate ar trebui să pună la punct o listă cu substanțele care se pot găsi în unele medicamente și care ar putea să influențeze Drug Testul, să îl declare fals pozitiv. Aveți deja o astfel de listă?
Da, da, și aici vreau să vă dau puțin mai multe explicații și din punct de vedere medical. Există două liste la care lucrăm, o listă a substanțelor care influențează capacitatea de a conduce vehicule. Există deja o... a existat o listă veche care a fost adoptată printr-un ordin, cred că din anul 2006, abrogat între timp.
Lucrăm la actualizarea acestei liste și cea de-a doua listă, care va fi doar de informare, pentru că nu putem face altceva decât să informăm publicul, substanțele la care faceți dumneavoastră referire și care ar putea să influențeze rezultatul unui test rapid. Ele influențează doar rezultatul unui test rapid, nu unui test care se efectuează în rețeaua de medicină legală.
Dar asta înseamnă o consultare multidisciplinară, nu doar cei de la medicină legală, trebuie să discutăm cu comisiile de specialitate care utilizează astfel de medicamente, mă refer la prima listă, cea a substanțelor care influențează capacitatea de a conduce vehicule. Totuși, aici am și, mai am o remarcă, orice medic... Astea sunt substanțe care se eliberează pe bază de prescripție.
Orice medic prescrie o astfel de substanță, avertizează pe cel care primește acea substanță că afectează capacitatea de a conduce vehicule.
Aveți și un orizont de timp când va fi gata această listă?
Probabil că în decursul acestei veri vom finaliza această listă și în septembrie vom avea lista completă.
Vă mulțumesc. Domnule ministru, ca să fie clar, dacă în momentul de față un șofer ia Nurofen, de exemplu, iese pozitiv primul test, merge la Institutul de Medicină Legală, acolo se identifică substanța, corect?
Da.
Și prin urmare nu va mai fi sancționat, că se face acea determinare calitativă. Aș fi vrut să vă întreb dacă luați în calcul și posibilitatea de a stabili anumite concentrații de substanțe sau de medicamente care...
Exact.
Există, deci există, există categoric și de asta eu vă spuneam puțin mai devreme la... Dar nu e vorba despre substanțele care dau teste false, e vorba despre cele care influențează capacitatea de a conduce vehicule, sunt două lucruri diferite.
Întotdeauna când se face o testare, de exemplu, întâi se face o analiză calitativă, adică proba respectivă este testată să vadă dacă există într-adevăr substanța și numai testele pozitive, la testele pozitive se face ulterior o determinare cantitativă, care e mai laborioasă și de durată mai mare.
E clar că sunt stabilite aceste praguri care semnifică o influențare practic a capacității de a conduce vehicule.
Le avem deja sau încă mai lucrați la ele și veți...
La ce anume?
La aceste praguri care ar putea să...
Nu, nu trebuie să lucrăm la aceste praguri că sunt praguri care sunt cunoscute. Nu trebuie să lucrăm noi la aceste praguri, ele... Orice substanță, e și la alcool, nu? La alcool știți bine că este considerat... Eu nu vreau să intru că nu sunt nici jurist, nu sunt nici polițist, dar... Da, exact, este o concentrație, de exemplu, în aerul expirat care reprezintă contravenție până la 0,4 și peste 0,4 reprezintă o infracțiune.
Deci și în cazul acestor substanțe vor exista astfel de praguri, dar pragurile nu trebuie neapărat, pentru că discutăm de multe substanțe, nu trebuie să reprezinte subiectul unei dezbateri publice, ci vor fi incluse în buletinul de analiză.
Domnule ministru, dar nici măcar la nivel european nu există această standardizare a substanțelor.
Păi tocmai, există pentru fiecare...
Nu vorbim doar despre România.
Pentru fiecare astfel de substanță există o un prag de detecție, că sunt două lucruri, un prag de detecție și un prag în care substanța poate să aibă un anumit impact. Dacă cantitatea este extrem de mică, în mod evident că lucrul ăsta nu impactează asupra stării de sănătate.
Și încă un lucru, că am auzit și întrebările anterioare, apropo de... Și din nou, nu vreau să intru pe terenul celor de la Ministerul Administrației și Internelor, după 72 de ore, în principiu, o persoană care nu consumă astfel de substanțe nu mai este sub influența substanțelor respective, dar, repet, asta e o chestiune de toxicologie, de medicină legală, dar orice substanță de genul ăsta, inclusiv alcoolul, se elimină în timp.
Dar aș vrea să ne faceți o precizare, pentru că dumneavoastră veniți cu acea hotărâre. Ce se întâmplă? Este dus șoferul...
Care hotărâre?
Hotărârea care spune cum se desfășoară testarea, nu?
Nu, nu vin, vine Guvernul României, pentru că este vorba de o hotărâre de Guvern. Hotărârile de Guvern se adoptă de Guvernul României. Noi suntem în partea... Da, noi suntem în partea analitică, nu în partea de transport a probei. Deci se va descrie circuitul, o astfel de persoană, unde se prelevează proba biologică, cine are responsabilitatea transportului, în cât timp se realizează transportul și în cât timp se face testarea și se dă rezultatul pentru acea probă. Asta va conține hotărârea de Guvern, dar e o hotărâre a Guvernului României, în care inițiatori sunt cele două ministere, Ministerul Administrației și Internelor, respectiv Ministerul Sănătății.
Spuneați că...
Dar vor fi prevederi și cu privire la șoferii care refuză testarea. De exemplu, un șofer refuză testarea, ajunge la institut, este testat. Sunt anumite semnale, anumite caracteristici fizice care ar putea să dea de gândit medicului că totuși nu mai trebuie lăsat să urce la volan? Poate, nu știu, ceea ce medicii spun în mod curent...
Știți care e... Acum nu putem să intrăm acum să intrăm într-un act normativ și să descriem semnele bolilor, adică mi se pare exagerat.
Deci nu se va face acest lucru?
Păi, nu se poate face acest lucru. Cum vreți să facem acest lucru? Care ar fi... Când mi-ați pus o întrebare, probabil că ați avut și în spate o un argument, o rațiune. Care e rațiunea acestei întrebări?
Dumneavoastră ar trebui să ne spuneți dacă...
Păi nu, dar care e rațiunea întrebării dumneavoastră? Asta vă spun, că eu vă răspund, dar vreau și eu...
Vreau să vă explic, vă explic. Vă explic, în spațiul public au fost o serie de cazuri în care oamenii s-au drogat cu diferite combinații de medicamente. Oamenii aceia au săvârșit ulterior fapte penale, au urcat la volan. Aș vrea să vă întreb dacă un individ refuză să fie testat cu primul test, merge, i se recoltează analize, la fața locului prezintă semne clare că ar fi...
O întrebare rațională.
Păi, asta trebuie să... Asta, ceea ce spuneți dumneavoastră, face obiectul de activitate a celor care lucrează într-o unitate de primiri urgențe.
Deci asta înseamnă că acele persoane care ajung la spital vor fi...
Asta înseamnă, ei trebuie să semnaleze în cadrul examenului, dar ei... Examenului preliminar, pentru că apare acolo că este o problemă legată de starea de conștiență a persoanei respective, dar asta o semnalează agentului de la Ministerul de Interne.
Bună ziua, domnule ministru, Arina Delcea, Euronews România. Aveți cumva vreo statistică referitoare la durata procesării probelor de INML până acum, pe structura pe care o au acum cei de acolo?
Probele... Procesarea probelor depinde de trei elemente. Una, unul dintre elemente, este momentul recoltării și durata transportului. Al doilea element este legat de durata testării calitative și cel de-al treilea de durata testării cantitative.
Noi facem un inventar acum a probelor care încă nu au fost, care se găsesc la laboratoarele la și la institutele de medicină legală în momentul de față, nu neapărat pentru infracțiuni în zona circulației, că sunt și multe alte probe acolo. Dar cu siguranță, odată cu intrarea în vigoare a noii legislații, aceste probe vor fi testate în intervalul despre care v-am spus.
Sigur, poate să existe și excepții și cazuri de forță majoră, pentru că lucrează niște oameni acolo care pot avea și ei, la rândul lor, unele probleme și nu pot să lucreze, să spunem, într-o zi, lucrează a doua zi. Așa că nu vreau să dau alt interval de timp decât cel de 72 de ore care a fost asumat prin această ordonanță.
Spuneați că se va suplimenta personalul, dacă am înțeles bine. În acele centre, în cele șapte centre care există, că nu ar face față...
Da, avem două centre, avem două centre...
Avem două centre. Acum nu sunt numărul de probe care ajung acum o să fie ceva mai mare că avem doar puține centre. În momentul când o să avem 42, în mod evident probele se vor distribui la un număr mult mai mare de laboratoare.
Cu resursele pe care le avem și având în vedere numărul de probe, media probelor care vine pentru testare, cele șapte centre vor putea, într-un interval de 72 de ore, să să proceseze probele pe care le primesc.
Permiteți-mi, vă rog, o întrebare pe alt subiect. Organizația Mondială a Sănătății a transmis că pudra de talc, ce înțeleg că este folosită și în cazul bebelușilor, ar fi cancerigenă. Luați în considerare... Faceți o analiză, luați în considerare această informație pentru a lua o decizie?
Păi o să luăm legătura cu Agenția Națională a Medicamentului și Dispozitivelor Medicale să vedem în ce condiții această avertizare... Pudra de talc cred că e utilizată de toată lumea sau, mă rog, de foarte multe persoane. Probabil că și aici, ca și în cazul multor alte substanțe, se referă la utilizarea în exces.
Da, sigur că o să luăm în considerare acest lucru.
Mulțumesc.
Mulțumesc și eu.
Domnule ministru, urmează zile cu cod roșu de caniculă. Veți avea astăzi o videoconferință cu autoritățile locale pentru a stabili măsuri pentru protejarea populației. Aș vrea să ne spuneți care ar putea fi aceste măsuri.
Tocmai ca să putem să venim în întâmpinarea dumneavoastră, am dat publicității și sunt convins că ați primit și dumneavoastră puțin mai devreme recomandările pe care Ministerul Sănătății le face pentru această situație. Discuția de astăzi va fi comună, Ministerul Administrației și Internelor și Ministerul Sănătății.
Vor fi prezenți prefecții și directorii Direcției de Sănătate, Direcțiilor de Sănătate Publică, pentru că nu e vorba numai de măsurile care se recomandă populației, pe care le regăsiți acolo în materialul pe care vi l-am pus la dispoziție. E vorba și despre pregătirea unităților sanitare, a unităților de primiri urgențe, a compartimentelor de primiri urgențe, încât eventual să poată să preia pacienții care au probleme de sănătate provocate de expunerea excesivă la căldură.
Mulțumesc.
Dacă mai permiteți o întrebare, ordonanța aceasta de urgență prevede și o analiză pe care ar trebui s-o facă lunar Ministerul Sănătății, să raporteze practic Guvernului dacă s-a încadrat în termenul de 72 de ore. Ce se întâmplă dacă nu se încadrează?
Vă rog.
Nu.
Exact.
O să evaluăm cum facem încât să ne încadrăm. Dacă în prima lună nu reușim să ne încadrăm pentru toate probele, o să încercăm să suplimentăm personalul acolo unde este insuficient, o facem deja în două locații, vă spun că... Nu vă spun lucruri generale, o facem la Târgu Mureș și la Vrancea.
Sunt două laboratoare, adică știm exact ce laboratoare vrem să includem în această rețea. Cu cât analiza va fi mai riguroasă și noi putem să luăm măsuri în consecință încât să îmbunătățim activitatea. Trebuie să construim un sistem care nu a funcționat până în momentul de față decât cu anumite sincope, cu anumite întârzieri, dar trebuie să fim încrezători că această nouă organizare și mai ales proiectul de bancă mondială care va permite tuturor județelor să facă astfel de determinări, o să ducă la rezolvarea acestor probleme.
Mai ales că problematica consumului de droguri nu este legată numai de Codul Rutier sau de problemele de circulație, sunt și multe alte lucruri și multe alte îngrijorări și e bine să avem un sistem care să poată să răspundă acestor nevoi. Mulțumesc frumos.
Și eu vă mulțumesc foarte mult, domnule ministru, pentru aceste lămuriri care au au dat explicațiile necesare pentru un subiect care a ținut atenția publică în săptămâna care a trecut. Vreau să continui și eu acest brief cu alte decizii luate astăzi de către Executiv.
România are un nou cadru strategic privind inteligența artificială, care va fundamenta finanțările europene dedicate implementării tehnologiilor de ultimă generație și fără îndoială va avea un impact semnificativ în toate aspectele vieții noastre, în societate, dar și în economie.
Strategia Națională de Inteligență Artificială a beneficiat de o consultare publică începând cu septembrie 2023, iar propunerile Comitetului Român pentru Inteligență Artificială și ale celorlalte organizații au fost analizate și sunt integrate în formă finală, în forma finală aprobată astăzi prin hotărâre de Guvern.
Pentru a anticipa interesul dumneavoastră și pentru a a rupe cumva de presiunile urgente ale zilei, o comunicare pe această temă, ministrul Cercetării, Inovării și Digitalizării, Bogdan Ivan, va lansa la începutul săptămânii viitoare o invitație specială pentru presă, pentru o conferință de presă organizată la sediul Ministerului, unde vă va oferi dumneavoastră sau colegilor specializați pe acest domeniu toate informațiile necesare, pentru că sunt anumite mesaje care trebuie duse în spațiul public, pentru că vrem sau nu vrem, suntem în pas cu vremurile, iar aceste noi tehnologii ne schimbă modul în care interacționăm între noi, între noi și firme, între noi și diverse paliere de autoritate.
Vreau să punctez și faptul că Guvernul continuă să asigure resursele financiare pentru plata ajutoarelor de stat destinate susținerii antreprenorilor. În acest sens, suma de 300 de milioane de lei credite bugetare va fi alocată pentru plata în luna iulie a următoarelor tipuri de ajutoare de stat: pentru stimularea investițiilor care promovează dezvoltarea regională prin crearea de locuri de muncă și care stimulează investiții cu impact major în economie, finanțarea unor programe de garantare în domenii prioritare pentru economia românească.
Este vorba despre schema de ajutor de stat IMM Invest Plus și componentele sale. De asemenea, compensarea creșterii accizei la motorina utilizată drept combustibil pentru motor, este schema de ajutor de stat instituită în luna februarie anul acesta, 2024, după consultări cu sectorul transportatorilor și pentru care au fost depuse aproximativ 1.600 de cereri de compensare, cu o valoare estimată de 15 milioane de euro.
În prezent, transportatorii primesc 13 bani pentru fiecare litru de motorină și vreau să punctez că această sumă, astăzi, prin decizia Executivului, a crescut la 20 de bani per litru, pentru a compensa majorarea accizei aplicată începând cu data de 1 iulie.
Sectorul agricol va beneficia de asemenea de susținere pentru plata sprijinului de care beneficiază cultivatorii de tomate. Guvernul a suplimentat bugetul Ministerului Agriculturii cu 182 de milioane de lei și, în consecință, aproximativ 25.000 de agricultori primesc bani de la Guvern prin programul Tomata în continuare.
Atât cu impact economic, dar și social, sunt investițiile în infrastructura rutieră și feroviară aprobate astăzi dintr-un cuantum total de 700 de milioane de lei, care vor fi pentru lucrări care vor fi declanșate prin aprobarea unui set de hotărâri de Guvern, după cum urmează.
În infrastructura rutieră este vorba despre două noduri rutiere în județul Timiș și este vorba de asemenea despre reabilitarea infrastructurii feroviare, mai exact a mai multor poduri, podețe și tuneluri de cale ferată din zonele Brașov și Galați. Aceste proiecte vor fi finanțate din fonduri europene, dar și din fonduri naționale.
Vreau să mai punctez încă o decizie luată astăzi, aprobarea strategiei de comunicare și de diseminare a informațiilor publice referitoare la accesarea fondurilor europene. Este vorba despre comunicare, dar tot despre fonduri vorbim până la urmă, despre bani, pentru că sunt sigur, creșterea gradului de conștientizare și informarea cetățenilor despre finanțările externe nerambursabile are potențialul de a susține îmbunătățirea nivelului de absorbție a fondurilor europene.
Vă readuc în atenție și o informație de context, în exercițiul bugetar precedent, România a absorbit 97% din fondurile europene, ceea ce înseamnă un cuantum nominal de 23 de miliarde de euro, iar pentru actualul cadru financiar se țintește un rezultat cel puțin la fel de bun dacă nu de o cotă de 100%. Ei bine, pentru atingerea acestei ținte, inclusiv comunicarea are un rol foarte, foarte important, iar colegii de la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, instituție care a inițiat și care va derula acest document, vor începe chiar de astăzi să disemineze către dumneavoastră și către public informații despre această strategie.
Închei cu un anunț, România rămâne în continuare parte a comunității internaționale care acordă sprijin umanitar populației civile din Fâșia Gaza. Produse alimentare și articole de adăpostire în valoare de aproximativ 8,5 milioane lei vor fi trimise cât mai repede în Fâșia Gaza cu sprijinul logistic al Inspectoratului General pentru Situații de Urgență, în coordonare cu instrumentele specifice ale Uniunii Europene și în colaborare cu agențiile specializate ale Organizației Națiunilor Unite.
Asta am vrut să scot în fața dumneavoastră în evidență la acest brief. Va urma însă, ca de obicei, un consistent comunicat despre deciziile luate astăzi de către executiv în ședința de astăzi și dacă nu aveți întrebări, vreau să vă mulțumesc pentru atenție. Și în mod nu neapărat excepțional, ar trebui să fie unul curent, vreau să-i mulțumesc și colegului Bogdan de la interpretarea mimico-gestuală pentru efortul pe care-l face pentru ca informațiile despre activitatea guvernului să ajungă cu adevărat la toți cetățenii României.
Vă mulțumesc foarte mult și să ne revedem sănătoși. O întrebare dacă se poate. Vă rog. Vă rog, vă rog. Luni, despre cazul Roșia Montană aș vrea să știu dacă guvernul poate veni cu o poziție după ce Gold Corporation a atacat decizia favorabilă României.
Da, pe această temă chiar ministrul de Finanțe, Ministerul de Finanțe gestionează aceste litigii arbitrale internaționale. A fost domnul ministru Boloș și la un brief precedent săptămâna trecută și a spus că România este reprezentată la un nivel excepțional ca și până acum și că această speță se gestionează prin prin intermediul Ministerului Finanțelor. Ce anume vă interesează mai precis?
Spun cei de la Gold Corporation că ar exista chiar un fel de conflict de interese, că doi dintre judecători ar fi avut legături cu români implicați în sprijinirea cauzei României în acest proces la Washington.
Da, acuma vorbesc cu un common sense, cu un bun simț cum s-ar putea spune în limba engleză. Compania menționată poate invoca motivele pe care bănuiesc că le poate și argumenta, toate acestea vor fi duse în fața Curții de Arbitraj care va lua o decizie în consecință. Evident și partea română va avea și resurse și instrumente să răspundă oricăror contestații care s-ar putea depune.
V-ați aștepta să conteste până la urmă? Deocamdată fondurile care i s-ar cuveni României dacă se menține decizia sunt blocate, firește.
Da, asta cu ce la ce m-aș putea aștepta eu sau guvernul, îmi e greu să speculez și va trebui să să așteptăm decizii pentru a vedea cum se desfășoară implementarea lor. Vă mulțumesc foarte mult încă o dată, toate cele bune.
