Da, și bine v-am găsit la o întâlnire la care ați fost invitați într-un mod excepțional în sala de brief de la Palatul Victoria, a Guvernului României. Pentru că în luna care a trecut, Guvernul condus de premierul Marcel Ciolacu a împlinit un an de zile de activitate.
Nu a fost un răgaz în care să putem reduce turația motoarelor, pentru că evenimentele curente nu ne-au permis acest lucru. Dar e foarte important că ministerele rând pe rând, conduse de miniștrii aferenți, simt nevoia și necesitatea de a vă prezenta un raport de activitate după un an de guvernare.
Și vreau să spun bun venit și să-i mulțumesc domnului ministru al Cercetării, Inovării și Digitalizării, Bogdan Ivan, că a ales locul acesta și momentul acesta pentru a-și ține bilanțul de un an din sala de brief a Palatului Victoria. Și vreau să contextualizez un pic și prezența dumnealui aici între două decizii guvernamentale.
Una care a avut deja loc, în ședința precedentă, Cabinetul a aprobat strategia privind inteligența artificială pentru România. Sună poate încă exotic, dar este o strategie bine ancorată în prezent.
Și să promovăm un pic faptul că există în pregătire o altă strategie în ceea ce privește tehnologia quantum în computer și cu ce revoluție digitală ar putea să însemne acest lucru. Aceasta e introducerea pe care o fac și mulțumesc încă o dată domnului ministru Ivan și îi dau cuvântul.
Vă mulțumesc, domnule Constantin, sărut mâinile, bună ziua. În primul rând, vreau să fiu foarte scurt, să mulțumesc pentru prezență.
Referitor la strategia de inteligență artificială a României, trăim într-o epocă în care lucrurile se schimbă cu o dinamică extraordinară. Iar din acest punct de vedere, după mai bine de opt luni de dezbateri, atât cu mediul universitar din România, cu companiile private, cu institutele de cercetare, cu ecosistemul din Europa și cu cel din alte state occidentale, în special din Statele Unite ale Americii, am ajuns la într-un final la o strategie care să cuprindă două elemente extrem de importante.
O dată, centrarea asupra omului și anume principiul în care drepturile sale sunt respectate atunci când vorbim despre utilizarea noilor tehnologii de inteligență artificială, care astăzi se află în peste 7 miliarde de aplicații. Doi, de clasificare a riscului atunci când vorbim despre conținut care poate să vină și să fie critic pentru informarea publică sau pentru impactul societal.
Din acest punct de vedere, referitor punctual la strategia de inteligență artificială a României, am profilat modul în care tot ceea ce înseamnă tehnologii emergente vor putea să fie ancorate în finanțările naționale și europene din Planul Național de Cercetare, Dezvoltare și Inovare. Tocmai pentru a crea contextul în care acele entități, fie că vorbim despre companii, fie că vorbim despre entități publice din România sau organizații de cercetare, atunci când aplică pentru o finanțare europeană sau guvernamentală, să fie ancorate în acest cadru strategic prin care atât inteligența artificială, cât și mai nou, o nouă tehnologie pe care o să o prezint în partea a doua a discuției, vor putea să fie finanțate direct și cu prioritate.
Mai mult, vorbim despre ceea ce înseamnă inteligența artificială în administrația publică din România. În momentul de față, derulăm proiecte care folosesc această nouă tehnologie și pot să dau cel mai recent exemplu, un proiect de procesare automată a datelor pe care l-am deschis în urmă cu aproximativ două luni de zile, prin care 18 ministere și agenții guvernamentale vor putea să proceseze automat seturi uriașe de date printr-o finanțare de 20 de milioane de euro.
Și mai mult, vorbim despre o statistică pe care a publicat-o INS-ul și ANFP-ul, prin care în următorii trei ani, aproximativ 30% din corpul funcționarilor publici din România urmează să iasă la pensie. Este evident că munca acestor funcționari, o mare parte din munca lor, va putea să fie înlocuită de aceste noi tehnologii prin transformare digitală a statului român.
Din acest punct de vedere, suntem pregătiți, avem cele mai noi reglementări la nivel mondial, cea mai updatată strategie de aplicare a unei tehnologii emergente și suntem gata să o punem și în practică. Din punct de vedere al aplicațiilor concrete, pot să spun că pentru a ne asigura că funcționarii publici din România vor ști cum să folosească această tehnologie, avem pregătite două proiecte extrem de importante.
Și anume, un proiect de 10 milioane de euro la Agenția Națională a Funcționarilor Publici, prin care peste 30.000 de funcționari vor dobândi competențe digitale. Și doi, pentru că nu lăsăm nici mediul privat în urmă, am semnat contractul în urmă cu două zile pentru platforma națională de e-learning pentru companiile mici și mijlocii din România, prin care ele vor avea acces la cele mai noi tehnologii, vor putea să pregătească angajații pentru a găsi care sunt acele nevoi de bază în companiile lor.
Și pe acea platformă o vom profila în așa fel încât, folosind cele mai mari companii de tehnologie la nivel mondial, să putem să aducem cursuri și pentru funcționarii publici din România, dar și pentru companiile din țara noastră, pentru a ști cum să lucreze cu aceste noi tehnologii: inteligență artificială, cloud computing și așa mai departe. Iar din punct de vedere al aplicațiilor concrete în AI, mă bucur să anunț că nu doar am profilat o strategie, ci am pus bazele în urmă cu trei luni de zile la Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca la singurul centru de cercetare construit de la zero în ultimii 34 de ani, și anume, Centrul de Cercetare în Inteligență Artificială.
Un proiect fanion pentru cercetarea din România și un proiect fanion pentru Europa Centrală și de Est. Din punct de vedere al utilizării acestor date, este evident că ele au aplicabilitate de la nivel al administrației publice până la nivel medical, de la sistemele de telemedicină până la descoperirea unor medicamente sau a anumitor vaccinuri, va putea să fie folosită, până la modul în care echilibrăm sistemul energetic național și modul în care avem capabilități de stocare pentru energie.
Și dacă ar fi să vorbim și despre ceea ce ne doare pe noi atunci când suntem în traficul din București, inclusiv modul în care vei putea să stabilești că acele mașini care merg la salubritate, de exemplu, să nu meargă pe stradă atunci când sunt orele de vârf în care merg sau pleacă copiii de la școală. Un exemplu foarte practic în această direcție.
Și din punct de vedere al unor cifre mari referitoare la ultimul an de zile, livrabilul principal care m-a interesat atunci când am ajuns la minister, împreună cu echipa pe care o coordonez, a fost ca să aducem în România cât mai mulți bani din finanțarea oferită de Programul Național de Redresare și Reziliență. Ei bine, dacă în iulie 2023, valoarea programelor și proiectelor care erau într-un stadiu critic de implementare, adică erau blocate, era de 3,9 miliarde de euro, astăzi avem doar șapte proiecte care totalizează 182 de milioane de euro.
Mai simplu vorbind, am, în iulie 2023 erau 43 de investiții blocate, astăzi sunt doar șapte. Dacă atunci aveam 16 achiziții publice în derulare, astăzi avem 72 de achiziții publice în derulare cu o valoare totală deblocată de aproximativ 3,7 miliarde de euro.
Asta înseamnă în procent concret o creștere cu 450% a achizițiilor publice din IT în procesul de digitalizare a administrației publice din România. Și din punct de vedere al statusului la zi, în momentul de față au fost atribuite achiziții publice în valoare de 1.500.000 de RON și sunt în derulare achiziții în valoare de 3 miliarde și jumătate de RON.
Ce e foarte important e că toate aceste investiții vor reuși să aducă o plusvaloare extraordinară ecosistemului digital din România. Ceea ce înseamnă că astăzi, comparativ cu luna iulie 2023, avem deblocați, avem pe curs de a intra în România, în plus, 3,7 miliarde de euro.
Comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, vreau să amintesc o altă realizare extrem de importantă, și anume, centrele de excelență din România, o finanțare de 320 de milioane de euro, care acum se află în evaluare. Este un concept adus din statele occidentale în care universitățile, împreună cu companiile private, împreună cu organizațiile de cercetare publice, creează proiecte fundamentale pentru dezvoltarea unui anumit domeniu strategic de cercetare și acum suntem în linie dreaptă cu ele.
Mai mult, suntem pregătiți să deschidem schema de ajutor de stat pentru cercetare și inovare, prin care 7.500 de companii vor beneficia de sume de până la 600 de milioane de euro, ăsta este bugetul total, pentru activități de cercetare și inovare și de transfer tehnologic dinspre centrele de cercetare înspre ecosistemul economic, transfer tehnologic. Ce e foarte important, pentru că vorbim despre un an extrem de complicat, vorbim despre faptul că lucrăm în paralel, pe lângă deblocarea cloud-ului guvernamental, care acum se află în procedură de evaluare a ofertelor, 70% dintre, din valoarea întregului proiect de cloud se află în momentul de față în derulare, în timp ce peste 20% din acest proiect deja a fost atribuit.
Vom reuși, conform prognozei colegilor mei, să ajungem să avem un câștigător declarat în mod normal până la finalul acestui an și sper să avem și servicii de cloud guvernamental, așa cum am promis, până la finalul lui 2024, începutul lui 2025. Toate aceste lucruri pentru a veni în paralel cu aplicația unică a statului, pe care am contractat-o, la care lucrăm în momentul de față, prin care serviciile publice care vin astăzi de la mai multe ministere, de la Ministerul de Interne, de la Ministerul Muncii, de la Ministerul de Externe, de la toate celelalte agenții guvernamentale care sunt migrabilă ca servicii în această aplicație unică, vor fi active începând cu finalul acestui an și vor fi populate integral până la finalul anului 2026.
Este un progres uriaș din acest punct de vedere. Și mai mult, pentru a ne asigura că vorbim același limbaj tehnic, împreună cu administrația publică locală și cea centrală, deja suntem pregătiți să lansăm în achiziție publică platforma națională de interoperabilitate, prin care ne asigurăm că atât o primărie de comună sau de oraș, cât și o agenție guvernamentală sau minister, vor putea să aibă datele interoperabile și le vor putea să partajeze date atunci când un cetățean dorește să obțină un anumit serviciu public.
Ce e foarte important, pentru că noi nu ne oprim aici, vorbim despre o nouă tehnologie revoluționară, și anume, cea de quantum computing. România este o țară care are o resursă uriașă în mințile geniale ale specialiștilor din România și din acest punct de vedere ne pregătim, împreună cu cele două universități deocamdată din România care sunt specializate în quantum computing și au linii de studiu în această direcție, și anume, Universitatea Politehnică din București și Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, pentru a pregăti cât mai mulți tineri care să aplice tehnologiile de quantum.
În acest context, strategia României pentru quantum are o, este într-un stadiu foarte avansat, urmează să fie adoptată în ședința de Guvern, acum este pe circuitul interministerial de avizare și va crea un cadru foarte coerent atât pentru cercetare în tehnologii cuantice, cât mai ales pentru aplicarea lor în viața reală. Și ca să vă dau un exemplu foarte simplu ce înseamnă quantum și care este viteza sa de procesare, o mare companie în septembrie anul trecut a reușit să programeze un astfel de computer cuantic care a reușit în trei minute și 20 de secunde să facă operații pe care cel mai dezvoltat computer clasic în septembrie anul trecut putea să o facă în 10.000 de ani.
Adică vorbim despre o revoluție a tot ceea ce înseamnă tehnologie de procesare a datelor și din acest punct de vedere România îmi doresc foarte mult să fie fanion prin oamenii foarte bine pregătiți care vor profila modul în care aceste sisteme vor funcționa. Și ca să fiu și mai simplu când vorbesc despre tehnologiile cuantice, dacă, de exemplu, într-o sală ar fi să, cu mii de oameni, ar fi să întrebăm pe cineva, să stabilim care sunt acei oameni care au peste 1,80 și vorbesc limba engleză, dacă ar fi să vorbim despre modul clasic în care se face această analiză, am merge la fiecare dintre ei, i-am întrebat dacă vorbesc limba engleză și au peste 1,80 și lucru care ne-ar lua foarte mult timp.
În sistemul cuantic e aproape instant, ca și cum am lua un microfon și am rugat pe toți cei care au peste 1,80 și vorbesc limba engleză să ridice mâna și atunci e aproape instant totul. România are o șansă uriașă prin mințile geniale și de asta ne preocupăm.
Avem finanțări deschise prin Planul Național de Cercetare, Dezvoltare, Inovare, prin POCIDIF, prin Programul Operațional Competitivitate și Sănătate, pe care îl gestionăm astăzi, în valoare de 2,2 miliarde de euro. O parte dintre ele le-am prezentat, o parte dintre ele le prezentăm în perioada următoare și din acest punct de vedere vreau să mulțumesc pentru foarte buna colaborare din ultima perioadă și sper, vă mulțumesc în avans pentru colaborarea foarte bună și de acum înainte în promovarea proiectelor de impact în zona tranziției digitale a statului român și în zona de cercetare și inovare. Vă mulțumesc foarte mult, dacă sunt întrebări din partea dumneavoastră, vă stau cu mare drag la dispoziție.
Bună ziua, Mădălin Puiu, România TV. Ați vorbit mai devreme despre o aplicație interconectată a statului român, vorbeați de asemenea în urmă cu câteva luni și despre o aplicație care să se aplice direct la pensii, astfel încât oamenii să-și vadă pe telefon sau pe laptop direct vechimea și cu câți bani ar putea să iasă la pensie.
Această aplicație de pensii este interconectată de asemenea cu cea a statului? Sigur că da, pentru că vorbim, nu putem să-i trimitem pe, asta este și ideea de bază, nu-i putem trimite pe oameni, dacă înainte îi trimiteam la cinci ghișee, acum să-i trimitem la cinci site-uri diferite.
Prin interconectarea hub-ului de servicii de la Ministerul Muncii, care a avansat ca și aplicare tehnică în ultimele luni de zile, el va fi integrat cu această aplicație unică a statului cu punct unic de contact. Iar în această formă, ceea ce am spus că aplicabilitate, da, oamenii vor putea să-și trimită și solicitările pentru pensionare, vor putea să vadă cu cât au contribuit, vor putea să vadă cu cât mai trebuie să contribuie pentru a ieși la pensie, când vor ieși la termen, care este penalitatea în caz în care o să opteze să iasă anticipat la pensie și toate aceste informații vor fi într-o singură poartă digitală, ca să zic așa, în care ei vor putea să se logheze cu RO eID sau prin date biometrice, așa cum facem la telefon de foarte multe ori, sau printr-un user și parolă pe care o setează fiecare om în parte.
Și ce e foarte important, că toate aceste date ale românilor vor putea să fie, fiecare român va putea să întrebe când au fost, când cineva a interogat date referitoare la persoana sa. Cineva de la Ministerul Muncii, în ce dată și cu ce scop. Adică totul va fi extrem de transparent.
Ok, și de când s-ar putea aplica această aplicație, de exemplu? Noi acum lucrăm la aplicația unică, am semnat contractul de lucrări în luna aprilie a acestui an, durata contractului este 16 luni. Din discuțiile cu compania, o să avem un modul de bază până la finalul acestui an, prin care primele servicii o să le putem migra acolo.
Deci termenul de livrare final este luna septembrie 2025, dar o să avem angajamentul că o să începem să furnizăm aceste servicii încă de la finalul anului 2024, începutul lui 2025. Premierul Marcel Ciolacu vorbea despre inteligența artificială să fie folosită pentru combaterea evaziunii fiscale.
Concret, cum am putea să folosim inteligența artificială astfel încât să combatem acest fenomen? Colegii mei de la Ministerul de Finanțe, împreună cu domnul ministru Boloș, au deja lucrează la acest lucru, folosesc această tehnologie și e un lucru foarte simplu. Nu mai trebuie să te duci să iei aproape la mână sau într-un Excel mii, zeci de mii de facturi, ci îi dai o anumită comandă unui soft, la fel ca și în cazul băncilor, de exemplu, atunci când iei un credit și face banca face analiza asupra solvabilității companiei sau persoanei fizice care solicită acel credit.
La fel se întâmplă și în cazul acesta al Ministerului de Finanțe, în care soft-ul poate să selecteze, să găsească anumite anomalii sau să sesizeze anumite tipare pe care le setează funcționarii din cadrul ministerului. În momentul de față, în luna decembrie au fost emise mai multe ordonanțe de Guvern prin care s-au reglementat aceste lucruri și implementarea lor la Ministerul de Finanțe și colegii mei de acolo lucrează, lucrează aplicat, în sub conducerea domnului ministru Boloș.
În momentul de față este în lucru practic. Se lucrează acolo, da. Și de când s-ar putea aplica, de când putem vedea folosită? În momentul de față nu pot să vă spun o dată foarte certă, știu că cei de la Ministerul de Finanțe deja au aplicat o parte din aceste protocoale tehnice, dar mai multe detalii cu siguranță că poate să vă dea domnul ministru Boloș, pentru că el e în temă cu acest subiect.
Noi am furnizat suportul tehnic încă de la începutul discuției pe această temă, în vara anului 2023. Mulțumesc. Bună ziua, Florentina Lazăr, Observator Antena 1.
Ați vorbit puțin mai devreme despre 18 instituții care vor folosi inteligența artificială, instituții la nivel central și acel program de 20 de milioane de euro. Ne puteți da câteva exemple concrete cum s-ar putea schimba viața funcționarilor publici în cazul în care, așa cum ați spus, 30% dintre aceștia vor ieși la pensie. Ce s-ar putea schimba pentru ceilalți și pentru noi, românii? Vă dau un exemplu, urmează să aplice aceste instituții, dar vă dau exemplu Ministerul Educației.
Toate acele, tot soft-ul lor de plăți pentru sute de mii de angajați din sistemul de educație va putea să fie, să fie procesat mult mai simplu și ușor în clipa în care vei avea acest sistem automat. Nu vei mai avea nevoie de mii de contabili în fiecare entitate, ci vei putea să setezi direct de la nivel central modul în care se distribuie salariile și se face pontajul și se face corelarea dintre pontaj și salarizare pentru fiecare dintre acești angajați. De exemplu, la APIA sau la FIR, vei putea să procesezi automat toate acele dosare, toate acele aplicații pentru finanțările europene.
Nu vei mai avea nevoie ca un funcționar să stea în spate, să verifice fiecare filă și să dea ok, ok, ok. Vei seta foarte clar care sunt itemii pe care trebuie să-i îndeplinească o aplicație, ei vor fi standardizați și automat când vei încărca un proiect de sute de pagini, vei avea la final raportul dat de acest sistem de procesare automată a datelor care spune: ok, este conform, merge mai departe spre evaluare calitativă. În principal, finanțările europene, precum și procesele automate repetitive, procesele birocratice repetitive.
Ce instituții s-au înscris în acest proiect? Urmează să aplice, până în momentul de față n-am lista cu ele, pentru că încă este deschis apelul. Pot să vă spun în aproximativ 30 de zile când va fi, va fi închis acest apel. Cu toate aceste proiecte care se vor pregăti, câți, cât de suplu va fi aparatul bugetar în trei ani?
Nu, nu, nu există, nu există o corelație directă, să ne înțelegem. Faptul că noi venim cu aceste noi tehnologii pentru a simplifica birocrația din România și pentru a face mult mai simplu actul administrativ, nu înseamnă că automat vor fi dați oameni afară sau nu știu, cel puțin nu ne ocupăm noi de asta la Ministerul Digitalizării. Noi suntem cei care venim cu soluția tehnică pentru a face lucrurile mai simple.
Mai departe, dacă va fi o decizie peste doi sau trei ani de reașezare a aparatului birocratic, este o altă discuție, dar datele arată, cele oficiale de la INS și de la Agenția Funcționarilor Publici, că o mare parte dintre funcționari, undeva la 30%, vor se vor pensiona în următorii trei ani. Așa că e o schimbare naturală, nu ne ocupăm noi la Ministerul Digitalizării de schimbarea funcționarilor.
Ce servicii publice vor fi digitalizate în perioada următoare, ce, la ce ar trebui să ne așteptăm? În momentul de față lucrăm la migrarea în cloud-ul guvernamental, pentru că deja suntem într-o fază avansată a procedurilor de achiziție publică și pentru a fi pregătiți și a nu pierde timp și a începe migrarea atunci când avem deja atribuit aceste contracte. Pot să vă dau exemple de la Ministerul Agriculturii, Agenția Națională Sanitar Veterinară, Ministerul de Interne, Ministerul Muncii, care, noi am făcut o mapare foarte simplă bazată pe două criterii extrem de importante.
O dată, care sunt cele mai folosite servicii publice de către cetățeni, care e frecvența cu care oamenii au cerut acele documente sau servicii publice. Și doi, care pot să fie cel mai rapid migrate în cloud-ul guvernamental și automat în aplicația unică a statului român.
Așa că în mare parte vorbim despre servicii de evidența populației, permis, buletin, pașaport, documente de muncă, documente legate de proprietate, documente legate de tranzacții imobiliare sau auto, de exemplu. Vei putea în acea aplicație, când va fi gata, să vinzi mașina de pe un posesor pe alt posesor, iar transferul ei din punct de vedere legal să fie făcut automat de către stat, fără să-i pui pe oameni să meargă pe drum, să semneze un anumit act notarial, ei vor primi după asta direct documentele, va fi radiată mașina de pe posesorul vechi și va fi înscrisă pe cel nou și toate aceste operațiuni care astăzi sunt extrem de birocratice și se fac cu foarte mulți pași birocratici, ele vor putea să fie făcute automatizat direct de către soft-urile la care lucrăm acum ca să le implementăm în România.
Așa cum am spus-o, vorbim despre 3,7 miliarde de euro pe care i-am deblocat în ultimul an de zile, dintre care astăzi suntem, din punct de vedere al achizițiilor publice, cu o creștere de 450% față de aceeași perioadă a anului 2023. Exemplul acesta pe care l-ați dat referitor la mașină și o procedură debirocratizată, când l-am putea vedea? Cel târziu până în septembrie anul viitor, 2025, împreună cu cele 30 de sisteme care vor fi migrate direct în cloud și aplicația unică.
Ați avut o întâlnire cu cei de la Google, ați semnat și un memorandum, ce proiecte concrete vom vedea implementate la nivelul instituțiilor statului român în perioada următoare cu cei de la Google? Vizita lui Thomas Kurian, CEO-ul Google Cloud, în România reprezintă un foarte mare plus, pentru că este CEO-ul unui hyperscaler tehnologic care a ajuns în România prima dată după Bill Gates în ultimii 20 de ani. Ce înseamnă asta ca semnal pentru România, înseamnă că suntem o piață foarte atractivă pentru companiile globale de tehnologie.
Principiile de bază agreate în acel acord cu gigantul tehnologic Google sunt unele foarte simple, de a aduce în România, în forma unor sisteme de schimburi de bune practici și de cercetare, cele mai noi tehnologii aflate astăzi la nivel mondial pe care le-au descoperit cei de la Google, împreună cu cei mai buni oameni din partea lor, pentru a crea sisteme atât pentru statul român, pentru Guvernul României, cât și pentru companiile din țara noastră. Că vorbim și de cercetare, vorbim despre inteligența artificială, vorbim despre modul în care automatizarea proceselor poate să fie făcută și pentru stat și pentru privat și reprezintă din punctul meu de vedere și un pas foarte important înspre investiții strategice aici în România.
Mă refer, când spun investiții strategice, mă refer la acele investiții care nu vizează doar țara noastră, ci întreaga regiune. Aceasta era următoarea întrebare, pentru că s-a negociat în Statele Unite ale Americii referitor la un centru de date făcut de Google în țara noastră, care ar putea crea mii de locuri de muncă. Când am putea vedea această investiție sau dacă mai este pe masa negocierilor?
Sunt lucruri pe care nu pot să le fac publice în momentul de față și vă rog să mă înțelegeți, dar vreau să spun că prin ceea ce s-a întâmplat luni, în urma întâlnirii premierului României, domnului Marcel Ciolacu, cu CEO-ul Google Cloud, Thomas Kurian, s-a făcut un pas semnificativ înspre investiții strategice în România din partea acestui gigant tehnologic. Mulțumesc.
Bună ziua, Cornel Chitucea, B1 TV. În momentul în care s-au aflat în protest, angajații din Poșta Română reclamau condițiile învechite din sistem. S-au mai făcut ceva demersuri în direcția asta? Eu știu că am solicitat atunci conducerii Poștei Române să găsească un sistem automatizat de procesare a coletelor, plăți direct la terminale POS.
Știu că au făcut o achiziție publică de aproximativ 4 milioane de euro pentru aceste sisteme, nu știu care este stadiul ei în momentul de față, o să le cer informații. Am cerut și au și aplicat ceea ce le-am cerut, trebuie să verific foarte clar dacă ei au fost și implementat acea soluție tehnică, dacă s-a terminat achiziția publică. Și au mai venit la minister, la negocieri, reprezentanții Poștei? Chiar săptămâna trecută am avut discuții și am discuții permanent, atât eu, cât și colegii mei, atât cu sindicatele, cât și cu managementul companiei, pentru că lucrurile care au fost agreate în momentul semnării contractului colectiv de muncă vreau să fie respectate în continuare.
Dacă s-a luat un angajament din partea managementului companiei față de angajați, care reprezintă cu adevărat cea mai importantă parte a acestei companii, este absolut normal ca ele să, ca acele angajamente să se și întâmple, la timp și exact așa cum au fost scrise în contractul colectiv de muncă. Da, mă interesează Poșta și mă interesează ca drepturile lor să fie respectate.
Mulțumesc. Mulțumesc mult. Bună ziua, Sebastian Bolda, Digi24.
În anul 2023 a fost lansat acel consilier cu inteligență artificială Ion. Dacă ne puteți spune ce anume s-a întâmplat cu el, unde anume a dispărut pe parcurs și dacă considerați că acum tehnologia inteligenței artificiale ar putea face față și nu se va, nu va dispărea pe parcurs, la fel cum s-a întâmplat cu Ion. Tehnologia inteligenței artificiale abia la început, dar are o creștere progresivă foarte mare.
De exemplu, ChatGPT-ul a ajuns în trei zile să capitalizeze 1 milion de utilizatori, ceea ce Facebook sau Google a avut nevoie de ani întregi. Creșterea exponențială este uriașă, iar ceea ce astăzi face inteligența artificială, da, poate să fie folosit pentru un consilier virtual. Noi acum lucrăm in-site, încă nu le-am făcut publice, la mai multe proiecte prin care, inclusiv cu cei care, cu o echipă de tineri foarte, foarte buni și foarte bine pregătiți care l-au creat pe Ion, pentru crearea unui asistent virtual care, de exemplu, pentru finanțările europene, să pot să pot să întreb direct: sunt un tânăr fermier care vreau să accesez o finanțare pentru retehnologizare, care sunt liniile care sunt deschise sau care se vor deschide? Și atunci acel consilier virtual, într-un chat, un model de chatbot, să poată să-ți trimită direct exact acele linii de finanțare.
Sau, dacă, de exemplu, până când vom avea gata aplicația unică și poate sunt oameni care n-o să-și dorească să-și reînnoiască permisul, buletinul sau pașaportul din aplicația unică, vor putea să întrebe: sunt din sectorul 1, strada X, îmi expiră buletinul peste două săptămâni, unde, unde și cum voi putea să mă duc să-l schimb? Și atunci vă răspunde: la serviciul de evidență a populației, sectorul 1, strada, între orele și orele, doriți o programare? Da.
Și atunci îți face automat programare. Adică lucrăm la o zonă de utilitate pentru oameni atunci când vorbim despre această tehnologie. Iar cu Ion ce anume s-a întâmplat și unde anume a fost o problemă? Dar nu vorbesc de o problemă acolo.
Vorbesc doar de ce facem, nu. Și acest consilier de care vorbiți că s-ar putea să apară, când anume? Se lucrează acum la el, pentru că trebuie să optimizăm foarte multe seturi de date și acum, de exemplu, se fac și teste, pentru că nu poți să lansezi public un astfel de mecanism până când nu ai garanția că tot ceea ce generează este cu adevărat veridic.
Adică nu, nu ne jucăm cu așa ceva. Dar acum se lucrează și eu nu pot să dau neapărat un orizont de timp, dar cred că va fi de ordinul lunilor de zile. Bună ziua, Rebeca Popescu, G4Media. Bună ziua.
Ăă, SRI și SIE apar pe lista organizațiilor care vor implementa strategia națională pentru AI. Oare puteți să ne ziceți mai concret cum va folosi, cum vor folosi serviciile inteligența artificială? Sunt vreo 30 de instituții care apar acolo, cred că a fost proiectul cu cei mai mulți avizatori din, trecut prin Guvern, din ultimele luni de zile.
Adică chiar toate ministerele și instituțiile au fost avizatoare la acest proiect, pentru că atunci când vorbim despre noi tehnologii și inteligență artificială în special, nu vorbești doar despre un domeniu. Poți să lucrezi la Ministerul Transporturilor până la zona de intelligence, până la zona de comunicații, până la zona de medicină, până la agricultură, administrație sau orice alt domeniu. Și din acest punct de vedere, pentru că vorbim de o abordare integrată la nivelul României, nu am lăsat nicio instituție relevantă în afara acestei strategii și ne-am consultat cu absolut toate instituțiile relevante, de la societatea civilă, de la parteneri externi, institute, universități și instituții de stat, pentru că vrem să facem ceva cu adevărat bun, nu doar să bifăm că am trecut un document.
Uniunea Europeană a emis un cod de reguli pentru inteligența artificială în care se vorbește despre cum serviciile vor șterge datele pe care le prelucrează despre unii oameni pe care i-ar putea urmări în privința protejării altor oameni în fața unor atacuri teroriste. Așa se va întâmpla și la noi, vom șterge datele după un anumit termen de timp? Deci, săptămâna trecută a fost, după ce a fost votat în 13 martie la Parlamentul European, AI Act a fost adoptat săptămâna trecută, a fost publicat în Monitorul Oficial al Uniunii Europene, are termeni de implementare 24 de luni, adică până în 2026 și are prevederi foarte clare referitoare la modul în care vor fi folosite datele oamenilor, mai ales în special în zona de protecție pentru atacuri cibernetice.
Să vă spun foarte detaliat ceea ce prevede un regulament european care se transpune automat și în România, tot conținutul său îmi e puțin complicat în clipa de față. Ceea ce vreau să spun că respectăm în cadrul strategiei României e faptul că avem garanția respectării drepturilor fundamentale ale omului și a dreptului ca datele care nu sunt relevante să, evident, să nu fie, să nu fie stocate. Și doi, de a asigura un context foarte clar pentru finanțarea acelor proiecte cu adevărat relevante atunci când vorbim despre cercetare și modul în care ea poate să fie transpusă și în societate.
Mulțumesc. Bună ziua, Alex Turcu de la Prima TV. Voiam să vă întreb, în ultimulan, ce servicii publice s-au digitalizat la noi în țară? Puteți să ne dați niște exemple de ce putem face acum și nu puteam face în urmă cu 12 luni în relația cu o instituție? De ce cozi am scăpat?
Pot să vă dau un exemplu foarte simplu că le-am pregătit să le migrăm toate odată. Adică nu poți să le să le faci
Când ai gata autostradă, pui mașinile pe autostradă. Până când n-ai gata autostradă, n-ai cum să pui mașinile să meargă pe câmp. În clipa în care noi avem deja cloudul guvernamental, care după ce l-am deblocat în urma negocierii cu cei din Comisia Europeană, am devansat aplicarea lui cu doi ani de zile față de decembrie 2026 în decembrie 2024, am creat contextul în care să putem să migrăm aceste servicii publice și să le oferim oamenilor. În Deci, repet, până când ai autostradă, n-ai cum să pui mașinile să meargă pe autostradă.
Este evident că în clipa în care vom închide și vom avea funcțional cloudul guvernamental, aplicația unică și facem migrarea, noi lucrăm acum și la migrare și la cloud și la aplicația unică, toate în paralel, ca atunci când vor fi gata, să livrăm în materie de câteva luni, zeci de servicii publice. Adică ca să ca să fiu foarte concret cu dumneavoastră, acolo acolo suntem. N-ai cum fără să ai baza.
Instituțiile statului nu se pot digitaliza ca după aceea, când apare acest cloud, să fie integrate toate serviciile care poate erau deja digitalizate între timp? Ba da, prin ceea ce am v-am arătat mai devreme, prin cele 74 de achiziții publice care acum sunt în derulare, fix asta se face. Pentru că nu vorbim despre o despre un proiect doar al Ministerului Cercetării și Digitalizării, ci despre proiecte complexe de digitalizare a tuturor agențiilor și ministerelor din România. Iar în această formulă, în clipa de față, avem achiziții avem aceste zeci de achiziții publice, avem proiectele deblocate și profilăm fiecare minister cu ceea ce poate să ofere ca servicii publice, să le interconectăm. De exemplu, ultimul livrabil pe care l-am stabilit la nivel tehnic și care a mers foarte bine, este hubul de servicii de la Ministerul Justiției, care în două sau maxim trei săptămâni o să avem o conferință de presă împreună cu doamna ministru al Justiției, prin care o să anunțăm exact care sunt acele servicii care sunt disponibile online, în special atunci când vorbim despre Registrul Comerțului și celelalte servicii pe care le oferă Ministerul Justiției. În paralel suntem și la MAI, suntem și la Ministerul Muncii și la alte ministere de resort, tocmai pentru a ne asigura că avem o gândire globală în care nu rămâne nimeni în urmă.
Despre legea deep fake, puteți să ne dați niște informații? Ce se mai întâmplă cu ea? E în procedură parlamentară, din datele pe care le am le am eu acum. O mare parte din acele reglementări au fost setate prin prin AI Act, prin Digital Service Act și Digital Governance Act la nivel european. Ceea ce am făcut noi ca și minister, la modul practic, dincolo de a aștepta ca anumite reglementări să intre în vigoare în 6, 12 sau 24 de luni, am creat acea platformă de luptă împotriva deep fake-ului la nivelul Ministerului Cercetării, care a fost accesată de peste 60.000 de ori și în urma căreia și a comunicării din perioada electorală, peste 6.000 de
postări cu conținut care era inadecvat au fost eliminate.
Ministerul sau guvernul ar putea sancționa aceste platforme de socializare pentru numărul ridicat de deep fake-uri care sunt în continuare promovate de luni de zile pe aceste platforme? Conform Digital Service Act, în clipa în care o anumită platformă mare, adică care are peste 40 de milioane de utilizatori, nu va reacționa la solicitările statelor membre, ale instituțiilor de forță, atunci când promovează un anumit conținut care nu este legal, care încalcă standardele comunității, poate să fie amendată cu până la 6% din cifra globală de afaceri. Adică vorbim de amenzi uriașe.
Și dumneavoastră ați trimis astfel de solicitări către Google, către Facebook, către Au Ce Pe fiecare palier în parte, toate care au fost primite au fost procesate de colegii mei de la celelalte instituții din România, pentru că noi astăzi vorbim de nouă instituții care sunt abilitate pe acest segment. N-are cum să vină Ministerul Digitalizării să reclame o situație în care cineva promovează un drog, de exemplu. Acolo se duce direct la Ministerul de Interne și la alte instituții. Dacă vorbim despre un conținut pe zona audiovizualului, acolo CNA-ul este responsabil pe acest segment. Dacă vorbim de un conținut inadecvat referitor la zona de comunicații, acolo este ANCOM-ul. Dacă vorbim despre promovarea unor unor scheme în care apar apar figuri publice din România care recomandă folosirea anumitor suplimente alimentare, acolo se duce automat la Protecția Consumatorului și la alte entități care, dacă acea persoană care este lezată vrea să facă mai departe demersuri legale, se duce și către autoritățile de forță ale statului român. În această formulă, pot să spun că timpul de reacție a fost unul destul de rapid și acel raport pe care l-am prezentat la finalul campaniei electorale chiar a fost chiar a fost unul public și sunt încântat de modul în care au s-au derulat lucrurile.
Mulțumesc. Mulțumesc și eu. Aș mai avea eu o întrebare. Scuze, domnule ministru, vă rugăm să ne spuneți la ce să ne așteptăm apropo de ce spuneați cu introducerea inteligenței artificiale prin digitalizarea serviciilor. Ați dat un exemplu cu serviciile de contabilitate, de pildă, în învățământ. Nu vă așteptați totuși la o rezistență a sistemului? Ce se va întâmpla cu acei oameni care nu pot ieși la pensie, dar care se ocupau strict de aceste activități care, iată, vor fi preluate de tot ceea ce înseamnă noul sistem?
Nu mă aștept la o rezistență, ci mă bat cu ea în fiecare zi, atunci când vorbesc despre introducerea acestor noi tehnologii, pornit de la Ministerul Cercetării și Digitalizării. Este evident că oamenilor le este frică uneori de ceea ce nu știu și poate încă nu înțeleg. Și din acest motiv am creat acest program prin care finanțăm și cursuri, platforme de e-learning pentru funcționarii publici din România, pentru a-i pregăti pentru aceste noi tehnologii. Este mult mai simplu. Vă dau exemplu un soft de contabilitate care poate să proceseze automat pontaje, să coreleze pontaje cu zile de lucru, cu zile libere, cu ore lucrate și automat să dea la final cât e salariul la zeci de mii de profesori. Nu ai nevoie de o armată de contabili care să facă lucrul ăsta. Că și inclusiv zona de legislație. Ca să putem să facem aceste lucruri, lucrăm și în paralel și la modificarea legislației, care în unele cazuri nu este schimbată de 20 de ani.
Mesajul care care îl am, că nu vrem să-l lăsăm pe nimeni în urmă, nu vrem să dăm neapărat pe cineva afară, dar avem nevoie de aceste sisteme pentru a eficientiza activitatea statului român. Nu Deja nu mai poți să te duci Adică e aberant să-i plimbăm pe oameni în continuare să depună și online documente și la etajul cinci dintr-o anumită instituție, semnat și ștampilat. De acord cu dumneavoastră, de acord cu dumneavoastră că în teorie sună bine și așa ar trebui să fie, numai că am văzut ce s-a întâmplat în cazul digitalizării la ANAF. Câte amânări au fost și sunt în continuare și cum decurg lucrurile. Așadar, cum veți evita probleme similare în cazul altor instituții?
Pot să vă spun că la ANAF, care este în cadrul Ministerului de Finanțe, ei au un hub separat. Un hub care este finanțat diferit de programele pe care le gestionăm noi la Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării, care a fost pornit în urmă cu aproximativ trei ani și care are un tipic total diferit. Vorbim despre date financiare extrem de importante și strategice pentru România. Ceea ce pot să vă spun că nu n-o să fie aceeași zonă de presiune pentru softul de contabilitate al școlilor și al grădinițelor din România sau pentru aplicații pentru Casa Verde sau pentru sau pentru ferme sau pentru subvenții agricole sau pentru înscrierea la facultate, la master sau la capacitate sau la bacalaureat. Toate aceste lucruri care astăzi, da, e o muncă titanică pe care o fac zeci de oameni, vor putea să fie făcute de doi oameni bine pregătiți cu câteva click-uri. Iar acei oameni care sunt dispuși și-și doresc foarte mult să se reorganizeze în cadrul instituțiilor vor putea Sigur este nevoie de oameni buni. Vor putea să meargă pe alte poziții, să facă altă activitate administrativă.
Mulțumesc. Aș mai avea și eu o întrebare. Ce pași se fac sau s-au făcut pentru digitalizarea Poștei Române? Pentru că mai este mult timp până când această companie va deveni una modernă.
Eu am cerut, în urma negocierilor contractului colectiv de muncă al Poștei Române, să prezinte un plan foarte coerent. Și a asumat atunci un managementul companiei și a asumat un program din care v-am spus și mai devreme că există un proiect de digitalizare a fluxurilor de acolo de aproximativ 4 milioane de euro. Trebuie să văd care este stadiul lui, dar azi, după întâlnirea pe care am avut-o cu dumneavoastră, o să cer un raport detaliat conducerii Poștei Române referitor la modul în care a implementat sisteme de coletărie online, a implementat sisteme de procesare automată a coletăriei, plăți online, plăți direct în PDA-uri cu dispozitive mobile.
O să fac asta imediat după conferința de presă. Încă o întrebare, domnule ministru. Pe lista aceasta de peste 30 de instituții care au participat la această strategie privind AI, se află și Asociația de Standardizare din România. Ce este această asociație? De ce a participat la această strategie?
Au Sunt aproximativ patru structuri asociative, unele unele care sunt statuate și de către legislația din România, unele care sunt private, în materie de AI. Comitetul de Inteligență Artificială, Comitetul Științific de Inteligență Artificială, Comitetul de Etică în Inteligență Artificială, pe modelul statelor occidentale. Este evident că orice formă asociativă, pentru că această strategie am discutat-o cu mediul privat, pentru că nu vei putea să implementezi o strategie în România fără să consulți mediul privat, patronatele, sindicatele. E extrem de important acest lucru. Și un principiu foarte clar atunci când vorbim despre modernizare, digitalizare, îl reprezintă și standardizarea. Standardizarea proceselor, fluxurilor, e obligatorie. Adică e e un demers normal și democratic, nu nu e ceva spectaculos, ca să zic așa. Chiar ne-am consultat cu toată lumea ca să nu rămână cineva să spună care putea să aducă o idee bună, să spună că n-a fost acolo și n-a putut să să contribuie semnificativ la modul în care profilăm schimbarea României.
Vă mulțumesc foarte mult. Vă mulțumesc și eu, domnule ministru, că ați ales acest loc pentru ca a vă ține bilanțul de un an de activitate în fruntea MCID și pentru a ridica în atenția publică aceste două subiecte de mare actualitate. Îmi permit două observații în final. Prima este cred că digitalizarea nu este un scop în sine, dar suntem cu toții martorii unei transformări extrem de profunde, scopul fiind eficientizarea serviciilor publice și, până la urmă, transformarea României într-un stat care să ofere servicii flexibile și sigure și cetățenilor și persoanelor juridice din din țara noastră. Și o a doua observație este: nu suntem singuri pe acest drum, suntem membri ai Uniunii Europene și Comisia Europeană a decretat decada 2020-2030, decada transformării digitale, ceea ce înseamnă că suntem pe o cale care ne definește tuturor viitorul, un viitor mai mai bun, îmi place să cred. Și trebuie să să continuăm pe acest drum. Mulțumesc și succes și mulțumesc și colegilor pentru interesul arătat.
Mulțumesc mult.
