Bună ziua, stimați reprezentanți ai mass-media, stimați cetățeni, pentru că prin intermediul dumneavoastră mă adresez și cetățenilor. Astăzi, Asociația Promo-LEX are deosebită plăcere de a anunța lansarea misiunii de observare pentru alegerile prezidențiale și referendumul constituțional din 20 octombrie 2024.
Misiunea de observare este a douăzeci și șaptea misiune realizată de Promo-LEX începând cu 2009 încoace. Deci este o experiență impresionantă în spate. Mulțumesc colegilor care au depus tot efortul în toată această perioadă și inclusiv pentru acest prim raport pe care îl vom prezenta astăzi.
Totodată, vreau să mulțumesc colegilor, partenerilor, mai bine zis, de dezvoltare ai Asociației Promo-LEX, partenerii care ne susțin tradițional, în primul rând. Este vorba de Agenția Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională.
De asemenea, alături de noi, în cadrul acestei misiuni de observare, îi vom avea în calitate de donatori, parteneri și alți parteneri cum ar fi Uniunea Europeană și Fondul German Marshall din SUA, Guvernul Regatului Unit al Marii Britanii, de asemenea Organizația Internațională a Francofoniei și Fundația Soros Moldova.
Pentru fiecare dintre acestea, pentru fiecare dintre acești donatori, avem câte o componentă din misiunea de observare care este finanțată. În continuare, astăzi, în cadrul acestei conferințe de presă, ne-am propus să prezentăm misiunea de observare.
De asemenea, să prezentăm și primul raport de monitorizare a alegerilor, care cuprinde perioada preelectorală, dar și o perioadă sau o parte din perioada electorală, care a început la 1 august.
Așa cum spuneam, este a 27-a misiune de observare și, fără a fi diferită de celelalte misiuni, scopul misiunii actuale este la fel de a asigura informarea societății, a tuturor actorilor implicați, despre campania electorală, despre desfășurarea acesteia, despre eventuale nereguli, dacă se vor constata.
La fel cum este și responsabilizarea actorilor implicați, ori prin prezența noastră am constatat că în secțiile de votare, dar și în perioada electorală, atunci când monitorizăm procesul electoral, prezența observatorilor are un rol de reținere uneori a anumitor încălcări și acest lucru este foarte important pentru că am constatat, atât pe parcursul campaniei electorale, dar și ulterior, după ce s-au încheiat acestea, că de regulă, de recomandările misiunilor de observare se ține cont.
Și nu în ultimul rând, cum spuneam, este și acel rol de prevenire. În acest sens, iarăși, prin prezența observatorilor, încercăm să prevenim acele eventuale încălcări care pot fi admise uneori cu bună știință sau poate chiar și cu rea-credință.
Câteva cuvinte despre metodologia de observare a misiunii. Tradițional, misiunea de observare va fi compusă din echipa centrală a misiunii, care cuprinde în jur de 20 de persoane. De asemenea, circa 45 de observatori pe termen lung vor fi detașați în toată țara, acoperind toate raioanele țării, dar și în diaspora.
Pentru diaspora, vom avea doi observatori pe termen lung care vor acoperi toate procesele politice electorale care se vor desfășura în următoarea perioadă în țările din Uniunea Europeană, dar și de pe alte continente.
De asemenea, în ziua alegerilor, ne propunem să acoperim secțiile de votare cu observatori. Vom avea 600 de observatori statici în secțiile de votare. Pe lângă aceștia, vor fi de asemenea detașați în jur de 70 de echipe mobile care vor acoperi restul secțiilor de votare, câte doi observatori în fiecare echipă mobilă.
La fel, ne propunem ca toate secțiile de votare care vor fi deschise pentru alegătorii din regiunea transnistreană să fie acoperite, precum și căile de acces către acestea. Și nu în ultimul rând, voi menționa și monitorizarea în ziua alegerilor pe care o vom realiza în diaspora, în secțiile de votare deschise pentru alegătorii noștri, aici fiind vorba de cel puțin 50 de secții de votare unde ne propunem să fim prezenți.
Perioada de activitate a misiunii de observare este de șase luni de zile în total, care cuprinde inclusiv elaborarea raportului final, dar cea mai vizibilă perioadă de activitate va fi totuși cea următoare, atunci când vom avea și observatorii pe termen lung detașați în teritoriu.
Deci observatorii pe termen lung vor activa timp de trei luni, inclusiv pentru turul doi, dacă va fi cazul, la fel precum și observatorii pe termen scurt. Produsele misiunii vor fi rapoartele de monitorizare. Ne propunem să elaborăm cel puțin patru rapoarte de monitorizare intermediare, eventual cinci, dacă va fi și turul doi de scrutin.
De asemenea, în ziua alegerilor, vom avea conferințe de presă și comunicate care vor reflecta evenimentele electorale din ziua respectivă. Tradițional, misiunea de observare își bazează activitatea pe standardele internaționale în domeniul electoral și pe legislația națională.
Totodată, așa cum am spus-o de fiecare dată, în toate scrutinele, misiunea de observare nu este un organ de anchetă. Noi încercăm să documentăm toate faptele, toate activitățile partidelor politice, concurenților electorali, organelor electorale și altor actori, dar în același timp nu suntem obligați și nu vom avea niciun fel de obligație, să spunem, de a prezenta anumite dovezi, acte doveditoare pentru constatările pe care le vom realiza.
Însă, de fiecare dată, încercăm să avem fotografii, video, documente care să ne justifice, să spunem așa, constatările pe care le vom avea. Respectiv, acestea vor putea fi puse la dispoziție, la solicitare, doar organelor de drept și organelor electorale în cazurile în care o vor solicita conform procedurilor pentru a investiga detaliat anumite situații, să spunem așa.
De asemenea, țin să vin, în încheierea acestei prezentări a misiunii de observare și cu câteva mesaje importante din punctul nostru de vedere al misiunii Promo-LEX. În primul rând, vreau să felicit cetățenii că au ocazia, încă o dată, să contribuie, să participe la dezvoltarea democratică a țării.
Trebuie să înțelegem că este un lucru de care nu toate țările beneficiază în acest, în această lume, inclusiv nu atât de departe de noi. Respectiv, încurajăm ca cetățenii să participe activ la procesele electorale, să participe la vot, inclusiv dacă vor considera necesar, oportun, la ambele scrutine. Noi încurajăm acest lucru.
Desigur că opțiunea cum să voteze sau dacă să voteze la ambele scrutine este una care le aparține exclusiv cetățenilor, dar este un efort democratic și este foarte important, mai ales în condițiile în care vorbim despre un referendum constituțional care va avea efecte juridice.
De asemenea, o să mă adresez atât cetățenilor, dar și concurenților electorali cu mesajul că Asociația Promo-LEX, misiunea de observare, este în continuare deschisă pentru comunicare, pentru a primi informații din partea dumneavoastră și, în acest sens, în raportul de monitorizare o să vedeți că sunt indicate și paginile web pe care o să aveți posibilitatea să ne raportați despre diverse probleme întâlnite în context, în contextul acestei campanii.
La fel și cu concurenții electorali sau potențialii concurenți la această etapă, țin să vă invit sau să, să lansez această invitație către dumneavoastră ca oricând aveți o informație care considerați că este utilă sau poate fi utilă pentru misiunea de observare sau aveți o nedumerire, inclusiv legată de rapoartele care vor fi elaborate, suntem întotdeauna, întotdeauna deschiși să discutăm și să prezentăm argumente pentru cele constatate, dar și să ascultăm opinia dumneavoastră.
Acestea fiind spuse, o să trecem nemijlocit la prezentarea raportului, pentru că așa cum a fost anunțată conferința, este vorba și despre prezentarea primului raport de monitorizare. Acest raport cuprinde perioada 16 mai - 20 august, 16 mai fiind data când a fost anunțată ziua alegerilor, atât pentru alegerile prezidențiale, cât și pentru scrutinul, cât și pentru referendum.
Deci, după cum v-ați putut da seama, ambele scrutine sunt acoperite de raport și așa va fi și în următoarele. Eventual, structura rapoartelor poate suferi modificări în funcție de constatările pe care le vom avea pe un scrutin sau pe altul, unele capitole fiind reflectând, comasat anumite constatări.
În alte capitole este posibil să avem constatări separate pentru alegerile prezidențiale și, respectiv, pentru alegerile, pentru referendumul constituțional. Cu referință la raport, acesta conține sau se referă la următoarele aspecte.
În primul rând, am ținut tradițional să avem o prezentare a contextului social-politic. În opinia noastră, acesta este unul determinant pentru perioada în care ne aflăm și câteva idei vor răsuna în continuare la acest subiect.
La fel, vom avea o analiză și a cadrului legal al acestor alegeri, o prezentare a organelor electorale și a modului în care acestea se pregătesc pentru desfășurarea scrutinelor. Sunt de asemenea incluse informații privind Registrul de Stat al Alegătorilor și date relevante în acest sens pentru scrutinele ce urmează.
Activitatea potențialilor concurenți electorali la această etapă sau competitori electorali, așa cum îi numim noi, de asemenea, este reflectată și unele dificultăți sau probleme întâmpinate, precum ar fi utilizarea resurselor administrative deja, chiar și la această etapă, sau activități cu potențial de corupere a alegătorilor, așa cum tradițional le numim noi acest gen de activități.
Câteva cuvinte vor fi prezentate și despre finanțarea activităților electorale și, nu în ultimul rând, trebuie să menționez că, ca și în alegerile precedente, discursul de ură va rămâne în atenția Asociației Promo-LEX. Șapte monitori vor fi antrenați în acest proces de monitorizare și, începând cu următoarele rapoarte, o să avem și constatări nemijlocite pe această dimensiune.
Desigur că la final, așa cum este obișnuit, în fiecare raport avem și unele recomandări la această etapă. După cum vă spuneam, câteva cuvinte cred că este important să trasăm despre contextul social-politic și, așa cum l-am prezentat noi în acest raport, acesta reflectă două dimensiuni: dimensiunea internă și dimensiunea geopolitică.
Sub aspect al contextului politic intern, am reflectat stabilitatea guvernamentală și relația dintre putere și opoziție. Cu toții cunoaștem că, după alegerile prezidențiale din 2020 și alegerile parlamentare anticipate din 2021, practic la guvernare s-a aflat sau se află un singur partid, Partidul Acțiune și Solidaritate, acesta deținând majoritatea în Parlament, Guvernul, dar și președintele Republicii Moldova a fost ales, fiind înaintat tot de către partidul respectiv.
De aceea, a fost o majoritate confortabilă care le-a permis să adopte legi și, și acte normative după cum au considerat de cuviință în procesul de guvernare. În același timp, relația cu opoziția a fost una complicată, în special în Parlament, unde, așa cum am arătat și în rapoartele de monitorizare a activității Parlamentului, practic a fost o deschidere foarte și foarte îngustă.
Respectiv, unele legi, unele legi importante, inclusiv pentru domeniul electoral, nu au fost susținute de fiecare dată cu o majoritate politică confortabilă care ar asigura încredere sau un suport mai mare pentru aceste inițiative. O altă dimensiune a contextului intern am ținut să o arătăm, ține, este și cea care se referă la finanțarea politică și impactul asupra alegerilor.
Așa cum cunoașteți, Asociația Promo-LEX monitorizează și finanțele partidelor politice. Noi, spre exemplu, pentru anul 2023 am observat că partidele afiliate lui Ilan Șor au avut sau am estimat circa 82% din cheltuielile neraportate de partidele politice ca fiind cheltuieli pe care le-au efectuat partidele afiliate lui Ilan Șor.
Chiar dacă aceștia nu au depus rapoarte complete sau pentru ambele semestre la Comisia Electorală Centrală, aceste cheltuieli estimate sunt îngrijorătoare. Faptul respectiv, după cum cunoașteți, este constatat și de către poliție sau alte instituții ale statului, care în procesul de activitate au identificat mai multe căi, mijloace prin care partidele politice afiliate lui Ilan Șor își finanțau sau își finanțează activitatea aici, în Republica Moldova.
Respectiv, având în vedere faptul că această activitate este una care se desfășoară din afara Republicii Moldova, cu resurse cel mai probabil ilicite, introduse ilicit în Republica Moldova, acesta rămâne în continuare un pericol semnificativ pentru campania electorală și, așa cum am văzut și am arătat și în raport, există deja fapte, constatări îngrijorătoare în acest sens.
Și, de fapt, trebuie să spunem că deja nu este o noutate pentru noi, pentru că exact constatări similare le-am avut și în 2023 și în alegerile precedente. De asemenea, cu privire la contextul intern, arătăm în raport faptul că, cu toate că în Republica Moldova trecem prin anumite dificultăți la momentul de față în ceea ce privește, eu știu, situația regională, încrederea în instituții și așa mai departe, sistemul politic este unul viabil, este unul care funcționează, în sensul în care avem peste 64 de partide, dacă nu greșesc, care pot candida la acest scrutin sau la aceste scrutine.
De asemenea, cel puțin deja vreo 17 candidați și-au anunțat intenția de a participa la alegerile prezidențiale. Pentru referendumul constituțional deja avem mai multe formațiuni politice care și-au prezentat, în principiu, opțiunile pe care le vor aborda în cadrul referendumului. Deci putem să spunem că procesul electoral sau putem să anticipăm că procesul electoral va fi unul competitiv.
Și acest lucru este unul bun, în pofida tuturor dificultăților despre care vorbeam. Nu în ultimul rând, la capitolul contextul politic intern, aș vrea să atrag atenția încă o dată la faptul că în Republica Moldova nu avem o experiență, din păcate, de organizare a referendumurilor, în special republicane și cu efecte inclusiv asupra Constituției.
Au fost trei inițiative de organizare a referendumurilor republicane în Republica Moldova, dintre care doar două au fost validate de către Curtea Constituțională, iar referendumul din 2010, dacă vă amintiți, care a fost unul de asemenea pentru modificarea Constituției, nu a putut fi validat din motivul neparticipării la acel scrutin.
Pe această cale, încă o dată, țin să atrag atenția, să încurajez cetățenii să se implice activ în ambele scrutine, să participe la vot, pentru că este încă o dată un referendum constituțional. Constituția va fi modificată și, indiferent de opțiunea dumneavoastră, fie că doriți să votați da sau nu, aveți dreptul să participați la acest scrutin.
Și ar fi bine să o faceți pentru ca ulterior să spuneți: „Da, uite, eu am avut ocazia, eu mi-am spus opinia. Da, acesta este rezultatul, o majoritate oarecare a câștigat, dar eu am participat și am contribuit la dezvoltarea democratică a țării.”
Cu referință la contextul geopolitic al acestor alegeri, câteva cuvinte voi reflecta. În primul rând, în raport veți găsi o analiză a fenomenului deja arhicunoscut în politica din Republica Moldova, fragmentarea societății noastre pe acest clivaj sau pe această dimensiune est-vest, da?
O să vedeți că, în pofida acestei fragmentări, totuși o anumită opțiune pare să prevaleze, indiferent de guvernările care au fost la putere, începând cu 2005 încoace, când au fost comuniștii la putere, ulterior 2010, 2014 și așa mai departe.
Au fost atinse totuși unele rezultate concrete, palpabile în avansul către direcția europeană sau de integrare europeană a Republicii Moldova, iar acest lucru coincide cu valorile pe care cetățenii, majoritatea cetățenilor, le-au împărtășit, le împărtășesc în societate.
Așa cum arată datele sondajelor de opinie, avem în jur de 50% din societate care susține integrarea europeană. Respectiv, credem că acest referendum va fi unul care va, să spunem așa, avea inclusiv potențialul de a clarifica o dată în plus și deja, fără a fi un sondaj de opinie publică, totuși care este direcția spre care privește Republica Moldova.
Agenda geopolitică și războiul din regiune, la fel, este reflectat în raport. Nu putem să facem abstracție de acest război, iar asupra Republicii Moldova, așa cum tradițional este numit acest fenomen, războiul hibrid, acesta se manifestă, se manifestă inclusiv prin dezinformarea care o vedem în spațiul public, în spațiul mediatic și mai ales pe rețelele de socializare.
Se manifestă prin acele tentative de finanțare ilegală, ilicită a vieții politice din Republica Moldova și a alegerilor, dar și prin încercarea de a decredibiliza și de a destabiliza instituțiile publice și procesele democratice din, din țară.
Deci cadrul legal este unul destul de complex, destul de complicat. Sperăm ca în discuțiile sau în dezbaterile din campania electorală totuși candidații, competitorii să se axeze nu doar pe aspectele geopolitice, nu doar pe aspectele de politică internă, ci și pe cele de politică internă, așa cum am observat, acestea se pare că rămân în urmă.
Respectiv, sperăm să avem cu toții parte de o campanie sau de campanii electorale cât mai active care să răspundă la așteptările cetățenilor vizavi de, eu știu, viziunile acestora, vizavi de întrebările pe care le au față de factorii politici.
Cu referință la cadrul legal, în raport veți găsi reflectată situația privind stabilirea datei alegerilor, care, în principiu, se încadrează în termenele legale, atât pentru alegerile parlamentare, cât și pentru referendumul constituțional.
O să vedeți că la fel am analizat și situația cu privire la organizarea alegerilor concomitentă cu referendumul. Asociația Promo-LEX s-a expus anterior asupra acestui subiect și, respectiv, am reiterat și de această dată punctul de vedere că ar fi fost totuși mai bine ca aceste scrutine să nu fie comasate, având în vedere potențialul ca acestea să influențeze, să spunem așa, formarea opiniilor cetățenilor pe un subiect sau pe altul.
Totodată, am remarcat și faptul că nu există prevederi constituționale care să îngrădească acest lucru, iar Curtea Constituțională, atunci când a dat avizul său asupra inițiativei de organizare a referendumului, încă o dată a confirmat acest lucru. Rămâne să vedem, din punct de vedere politic, al campaniei politice, al campaniei electorale, dacă temerile sau îngrijorările pe care noi le aveam se vor confirma sau nu.
Cu privire la noutățile din Codul Electoral pentru alegerile prezidențiale și referendumul constituțional, o să vedeți, sunt câteva, nu sunt foarte multe, pentru că, spre deosebire de alegeri locale sau alegeri parlamentare, Codul a suferit mai puține modificări în acest sens.
Totuși, există câteva și aș vrea să atrag atenția la ele, pentru că sunt importante. În primul rând, trebuie să menționăm că pentru turul doi de scrutin, la fel, a fost stabilit un prag de 20% pentru validarea rezultatelor alegerilor.
La fel, este prevăzută posibilitatea organizării alegerilor sau zilei alegerilor timp de două zile în unele secții de votare unde Comisia Electorală Centrală va identifica oportun acest lucru, în funcție de anumiți parametri care sunt stabiliți iarăși de cadrul legal.
Și, de asemenea, vorbim inclusiv despre cerința stabilită față de candidații pentru alegerile prezidențiale de a avea studii superioare, ceea ce în trecut lipsea din Codul Electoral. În ceea ce privește referendumul constituțional, nu sunt practic modificări ale, ale legislației electorale, atât doar că s-au schimbat opțiunile de vot din pentru și contra în da și nu.
Respectiv, Asociația Promo-LEX a, s-a sesizat, să spunem așa, și a recomandat Parlamentului, atunci când a încercat să revină la acele vechi opțiuni pentru a modifica Codul Electoral, am atras atenția că este mai bine să se rămână la opțiunile da și nu, în special în contextul referendumului republican, unde întrebarea era: „Sunteți pentru?”
Să răspunzi cu răspunsul „pentru” ar fi fost o sugestie. Respectiv, Parlamentul a luat, a ținut cont de această recomandare și a, și nu a mai modificat, într-un final, Codul Electoral sub aspectul respectiv.
Deci, cu privire la organele electorale, câteva cuvinte. În primul rând, spre deosebire de alegerile din anul trecut, alegerile locale generale, am constatat că componența CEC este una deplină și acest lucru este unul pozitiv, în condițiile în care este un volum mare de lucru care urmează a fi realizat în următoarea perioadă.
La fel cum și aparatul CEC se pare că este complet, ceea ce iarăși este oarecum diferit față de situația din alegerile locale generale. Cu siguranță înțelegeți, cunoașteți că organele sau Comisia Electorală Centrală este organul principal care este responsabil de organizarea alegerilor, dar în continuare vor fi create și celelalte organe electorale, cum ar fi consiliile electorale de circumscripție, dar și secțiile de votare, birourile electorale ale secțiilor de votare.
Până la această etapă, putem să vorbim doar, doar despre activitatea Comisiei Electorale Centrale, ce a întreprins această instituție pentru pregătirea organizării alegerilor. În acest sens, CEC s-a preocupat de aprobarea cadrului normativ.
Au fost adoptate și modificate un șir de acte normative relevante pentru organizarea acestui scrutin. De asemenea, a fost adoptat și programul calendaristic pentru alegerile ce urmează.
Cu regret, am constatat că în programul calendaristic al Comisiei Electorale Centrale nu putem găsi la această etapă și, din câte cunoaștem, se pare că nu există niciun alt program separat. Ne referim la acele aspecte ce țin de organizarea votului prin corespondență, recomandare pe care noi am formulat-o anterior în adresa Comisiei Electorale Centrale și acestea, cum spuneam, lipsesc la momentul de față din programul calendaristic.
Cu referire la transparența procesului decizional în cadrul Comisiei Electorale Centrale, am constatat că ședințele sunt publice, așa cum a fost și în trecut. De asemenea, sunt transmise live, toată lumea poate să le vadă, să cunoască, să cunoască deciziile care sunt adoptate.
În același timp, cu referință la pagina web sau transparența pe pagina web a instituției, am constatat anumite lacune și aceste lacune, de fapt, se trag și din alegerile precedente. Cu regret, nu am văzut o îmbunătățire în acest sens.
Este vorba despre prezentarea anumitor informații relevante, importante pe pagina web a Comisiei Electorale Centrale, cum ar fi proiectele de acte normative sau actele normative adoptate, cu statutul acestora, prezentate, publicate pe pagina web.
De asemenea, nu găsim întotdeauna informațiile publicate la Registrul de Intrări și Ieșiri pe pagina web, dar și contestațiile, sesizările nu întotdeauna sunt publicate sau ușor de găsit pe pagina web a Comisiei Electorale Centrale.
Un efort deosebit am observat în activitatea Comisiei Electorale Centrale pentru pregătirea votului peste hotare. După cum probabil ați observat, chiar ieri a existat o comunicare publică din partea Comisiei Electorale Centrale pe acest subiect.
A fost publicată o informație privind lista potențialelor secții de votare care urmează a fi create peste hotare. Comisia și-a bugetat anterior să aibă resurse pentru deschiderea a circa 233 de secții de votare. Urmează să vedem câte vor fi în realitate.
Din actele prezentate ieri, am văzut că ar fi vorba de circa 278 de secții de votare care pot fi sau sunt examinate și potențial ar putea fi deschise, doar că atragem atenția că acolo este vorba inclusiv despre secții de votare, cum le califică Comisia Electorală Centrală, cu probabilitate mică, medie, înaltă de a fi create.
Adică înțelegem că probabil totuși acesta nu va fi numărul final de secții de votare ce urmează a fi create. Mai curând, acesta este un exercițiu de informare a cetățenilor, în special a celor din diaspora, pentru a se implica și comunica despre necesitățile lor, despre așteptările lor în acest sens.
De asemenea, am observat eforturi ale Comisiei Electorale Centrale în pregătirea votului prin corespondență. Respectiv, spuneam mai devreme despre adoptarea cadrului normativ, acel regulament care a fost aprobat după începerea perioadei electorale, dar și a instrucțiunilor relevante.
Înțelegem că în următoarea perioadă vor demara procedurile de verificare a identității alegătorilor care au aplicat pentru această metodă de vot. La data de ieri, erau circa 472 de persoane care și-au exprimat această dorință.
Totuși, vreau să atragem atenția asupra faptului că este un număr mic și probabil că la bugetul care a fost planificat pentru acest efort ar trebui să existe efort sau și eforturi administrative mai intense, atât din partea Comisiei Electorale Centrale, dar și din partea autorităților publice centrale în general.
Mă refer aici și la Ministerul de Externe, mă refer aici și la Guvernul Republicii Moldova, pentru că până la urmă vorbim despre bani publici care urmează a fi cheltuiți și ar fi bine să ne asigurăm că de acest drept beneficiază cât mai mulți cetățeni din diaspora.
În același timp, cu referință la înregistrarea prealabilă, o să precizăm că acel număr de secții de votare care vor fi create și repartizarea lor va ține cont de un singur criteriu, mai bine zis, un singur criteriu va fi prioritar în decizia Comisiei Electorale Centrale de stabilire a secțiilor de votare peste hotare. Este vorba despre, este vorba despre tendința sau modul în care a evoluat numărul de alegători care au participat la alegeri peste hotare pe parcursul ultimelor trei scrutine.
Deci se va lua în calcul acest aspect, iar ulterior, pentru a departaja anumite secții, eventual pentru a înțelege mai bine specificul dintr-o țară sau alta, se va ține cont probabil și de înregistrarea prealabilă a cetățenilor, care iarăși constatăm că este una mai scăzută ca tempo decât în alte scrutine.
De asemenea, în perioada de reflectare a acestui raport, am constatat și activitatea CEC în ce privește înregistrarea blocurilor electorale. La acest subiect, cunoaștem că au fost depuse demersuri din partea a două blocuri.
Este vorba despre blocul electoral Victoria-Pobeda a lui Ilan Șor sau generic, să-i spunem așa, a lui Ilan Șor, dar compus din patru partide afiliate. Respectiv, și blocul Împreună, compus din alte trei partide.
Cu referință la primul caz, cunoaștem că Comisia Electorală Centrală a declinat înregistrarea acestui bloc, a refuzat, invocând inclusiv motive legate de similitudinea sau identitatea dintre denumirea unui partid, componentă a blocului, și denumirea blocului în sine.
Noi, în raport, am arătat că ar exista aici o problemă, pentru că singura referință la cadrul legal sau normativ o găsim doar în instrucțiunea CEC-ului privind, privind înregistrarea blocurilor electorale, iar un astfel de sau o astfel de limitare nu găsim și în legislația electorală, în speță ne referim la Codul Electoral.
Am recomandat autorităților să analizeze pe viitor și să prevadă mecanisme legale clare ca să nu existe astfel de situații în viitor. Totodată, vom preciza că blocurile electorale pot fi încă înregistrate până la sfârșitul lunii august, dacă nu greșesc.
Deci mai este timp pentru a fi analizate dosarele potențialelor blocuri sau a celor care au fost refuzați anterior. Sigur că vom urmări și vom analiza ulterior și hotărârea Curții de Apel, pentru că știm că blocul s-a adresat sau componentele blocului s-au adresat la Curtea de Apel și vom reveni, cum spuneam, pe acest subiect și ulterior.
Cu referință la Registrul de Stat al Alegătorilor, câteva aspecte care sar în ochi de fiecare dată în alegerile din Republica Moldova. Ne minunăm sau ne mirăm de numărul în creștere al alegătorilor.
De fapt, pentru alegerile din 20 octombrie 2024, în Registrul de Stat al Alegătorilor, la data de 1 august, avem înregistrați 3.300.600 alegători, o cifră care este practic identică cu cifra, numărul care l-am avut și la alegerile locale.
Totuși, dacă comparăm cu alegerile prezidențiale din 2020, atunci vedem, observăm un spor al numărului de alegători de aproape 15.000 de persoane, în condițiile unui, unei natalități scăzute sau și a unei migrații tot mai mari.
Acest lucru este îngrijorător, pentru că ridică semne de întrebare cu privire la calitatea listelor electorale și a datelor din Registrul de Stat al Alegătorilor. Totuși, în raport, am arătat că, în opinia noastră, nu este vorba sau nu poate fi vorba în exclusivitate de Comisia Electorală Centrală atunci când vorbim de calitatea acestor informații, a acestor date, ci mai curând de modul în care se duce evidența, se ține evidența datelor în Registrul de Stat al populației.
În speță, dacă analizăm datele prezentate și în raport, vom observa că avem o creștere practic de la un scrutin la altul, tot mai mare și mai mare, a numărului de alegători care nu au viză de domiciliu sau reședință.
Ipoteza noastră este că aceștia sunt alegători, în mare parte, care pleacă peste hotare, se scot de la evidență aici, din Republica Moldova, iar cei care au murit sau au decedat, eventual, peste hotare, nu mai ajung să fie scoși de la evidență.
Respectiv, avem acest spor, această diferență. Pentru alegerile parlamentare, trebuie să menționăm și referendum, acest lucru nu este neapărat o problemă, pentru că cunoaștem că toți alegătorii, mă refer la cei de peste hotare, votează pe liste suplimentare.
Respectiv, vor putea avea acces la secțiile de votare. Însă, dacă vorbim despre referendum, admitem că acest lucru este unul și foarte și foarte important, pentru că există o rată de, de participare la referendum care trebuie să fie întrunită pentru validarea rezultatelor acestuia, de 33%.
Respectiv, urmează să vedem dacă acest lucru va reprezenta o problemă sau nu va reprezenta o problemă în scrutinele ce urmează. Totuși, noi am îndemnat autoritățile, atât Comisia Electorală Centrală, cât și Agenția Servicii Publice, pentru a evita speculații la acest subiect, să comunice proactiv și să explice care pot fi sau care sunt, de fapt, cauzele, pentru că, așa cum spuneam, noi avem niște ipoteze, dar ar fi bine să fie explicate aceste lucruri obiectiv, pentru că tradițional cunoaștem că astfel de subiecte sunt exploatate în cadrul campaniilor electorale.
În raport, de asemenea, am reflectat și activitatea potențialilor concurenți electorali la această etapă sau competitori electorali. În primul rând, trebuie să menționăm că am constatat, iarăși, tradițional, practic, pentru alegerile din Republica Moldova, faptul că aceștia încearcă să fure startul, să spunem așa, simplu, da?
Se pare că deciziile de nominalizare de a sau de desemnare, în cadrul partidelor, blocurilor electorale, a acestor candidați, aceste decizii sunt considerate mai curând a fi o formalitate. Așa cum am constatat noi până în prezent, cel puțin 17 potențiali candidați sau concurenți electorali și-au exprimat interesul de a participa la alegerile prezidențiale, iar pentru opt dintre aceștia sau cel puțin opt dintre aceștia, noi am constatat și activități, cum le numim noi, cu tentă electorală în această perioadă, pentru că, de fapt, a fost vorba despre promovarea unor potențiali concurenți, după cum vom vedea în următoarea perioadă dacă vor fi înregistrați.
Respectiv, noi avem și niște recomandări în acest sens. O recomandare ar fi ca aceștia sau partidele politice, mai bine zis, chiar dacă își înregistre- înregistrează sau desemnează, anunță, mai bine zis, despre faptul că vor avea o anumită persoană drept candidat la alegeri prezidențiale, spre exemplu, sau la alegeri locale, ar fi bine ca să se abțină până la începerea perioadei până la începerea campaniei electorale de la promovarea nemijlocită a acelor persoane, pentru că acest lucru încalcă acele principii prin care sau care ne vorbesc despre necesitatea asigurării condițiilor egale pentru toți concurenții electorali.
Cu siguranță vom urmări acest aspect și în următoarea perioadă, în perioada de desemnare a candidaților și de înregistrare a acestora, care începe mâine, respectiv vom reveni și cu mai multe detalii la acest subiect.
În ceea ce privește referendumul constituțional, aici la fel am observat, după cum spuneam și mai devreme, că partidele politice sau o bună parte din partide, dar și blocuri electorale, și-au anunțat sau au formulat oarecum deja care va fi poziția acestora în contextul referendumului.
Respectiv, considerăm că și aici vom avea viziuni pluraliste, să spunem așa. Totodată am stabilit că au fost realizate și un șir de activități cu potențial electoral, să spunem așa, înainte de înregistrarea potențialilor sau viitorilor participanți la referendum.
Astfel, spre exemplu, PAS, dar și președintele Republicii Moldova, au anunțat anterior platforma pentru.md, considerată pagina web oficială a pentru promovarea aderării la Uniunea Europeană. De asemenea, președintele a venit anterior cu inițiativa ambasadori pentru referendum.
Când vorbim despre alți potențiali participanți la referendum, PSRM, aceștia i-am observat în spațiul public lansând sau desfășurând campania pe primul loc trebuie să fie interesul național. Au fost observate corturi, materiale publicitare distribuite, bilboarduri, etc.
Din câte am reținut anterior, se pare că PSRM și-a anunțat poziția de boicot sau de neparticipare la referendum. În contextul dat, aș vrea să precizăm câteva lucruri pentru alegători, în primul rând, faptul că, așa cum spuneam, sunt doar două opțiuni de răspuns la întrebarea expusă la referendum, da sau nu.
Deci nu există opțiunea boicot sau neparticipare. Cei care vor dori să boicoteze eventual, trebuie să se înregistreze cel mai probabil, logic, cu opțiunea nu. Respectiv, urmează să vedem dacă cei care își anunță în prezent intenția de a boicota referendumul vor desfășura și activități nemijlocite de, să spunem așa, informare sau cotă electorală în contextul referendumului, pentru că dacă nu se vor înregistra, vor încălca legislația electorală în acest sens.
De asemenea, am observat blocul politic Victoria Pobieda cu campania Stop UE. Deci am văzut mai multe activități desfășurate la nivel național în acest sens. Cum spuneam și în cazurile expuse mai sus, sunt activități realizate în afara cadrului legal, în sensul în care depășesc acele limite temporale stabilite de legislația electorală.
Ca să amintim, desemnarea concurenților electorali începe mâine, durează 30 de zile și abia după, deci, începe campania electorală propriu-zisă. Respectiv, toți candidații la funcția de președinte și toți participanții la referendum pot efectua agitație electorală doar cu trei zile, începând cu 30 de zile înainte de ziua alegerilor.
În raport am reflectat și câteva situații de asemenea oarecum clasice deja pentru ultimii ani și ultimele alegeri din Republica Moldova. În continuare suntem îngrijorați de tentativele, încercările de utilizare a resurselor administrative. În acest sens, noi am observat în spațiul public campania de informare desfășurată de către Guvernul Republicii Moldova în perioada 7 sau 8 iulie - 18 august.
Așa cum am văzut, această campanie de informare a fost planificată și lansată după ce a fost anunțată data alegerilor. Au fost utilizați bani publici pentru realizarea activităților și mai mult decât atât, ca timp, ca perioadă, unele din activități sau o parte din activități s-au desfășurat în perioada electorală nemijlocită, adică după data de 1 august inclusiv.
Iar potrivit legislației, este interzisă utilizarea resurselor administrative în perioada electorală. Deci o recomandare în acest sens, formulată în raport, este pentru autoritățile publice să se abțină de la utilizarea resurselor administrative. Considerăm că este rolul în continuare a participanților la referendum sau a participanților la alegeri, concurenților electorali, să facă campanie din momentul ce va permite legislația și respectiv să respecte cu toții cadrul legal.
De asemenea, o problemă clasică deja putem s-o numim sau tradițională în ultimii ani, cum spuneam, este și activitatea cu potențial de corupere a alegătorilor pe care o observăm că deja a început sau mai bine zis continuă nestingherit în continuare. Mai devreme făceam referință la activitatea lui Ilan Șor, blocul Victoria Pobieda și resursele imense care sunt cheltuite în Republica Moldova.
În perioada de referință a acestui raport, am trecut în revistă doar sau cel puțin două evenimente care am considerat noi că sunt relevante și au un potențial enorm de influențare sau de corupere a alegătorilor. În acest sens, vorbim despre acea campanie de achitare a 2000 de lei pentru pensionarii din unele regiuni, bani care sunt cumva intermediați sau vin din Federația Rusă prin intermediul Promsvyazbank, după cum cunoașteți, în spațiul public s-a comunicat deja mult despre acest subiect.
Considerăm că este o ingerință abruptă în politica din Republica Moldova din afara țării. Și de asemenea, Gagauzia Land, chiar ieri a avut loc sau pe 18 a avut loc lansarea publică a sau deschiderea acestui parc de distracții. La deschidere s-a anunțat că toți adulții și copiii vor beneficia în următoarea perioadă gratis de acces și de toate serviciile care vor fi prestate acolo.
Este aceeași schemă tradițională pe care am văzut-o și la OrheiLand. Deci nimic nou sub soare, în schimb observăm cum acestea nestingherit se multiplică, se înmulțesc în Republica Moldova, iar autoritățile se pare că nu sunt întotdeauna eficiente în a le combate.
Și câteva cuvinte despre bugetul pentru aceste alegeri. Nu avem la etapa dată constatări încă sau estimări privind cheltuielile efectuate de concurenții electorali, ceea ce vom avea în următoarele perioade. În schimb, ținem să venim cu câteva cifre care considerăm că ar putea să fie de interes pentru cetățeni.
În primul rând, trebuie să menționăm bugetul alocat pentru acest sau aceste scrutine este de aproape 312 milioane lei, sumă care este aproape dublă față de alegerile din 2020, alegerile prezidențiale. Sigur că avem un scrutin dublu, practic avem alegeri prezidențiale acum și referendum, în plus avem organizarea votului prin corespondență, cu un buget la fel important. De asemenea, vom avea și probabil secții de votare deschise timp de două zile în anumite secții de votare peste hotare, în anumite țări.
Respectiv, toate aceste lucruri au cumulat la costurile estimate, menționate mai sus. În același timp, bugetul aprobat de Parlament pentru Comisia Electorală Centrală pentru anul 2024 este de puțin peste 422 milioane lei, la un necesar estimat al Comisiei Electorale pentru 2024 de circa 487 milioane lei.
Adică aici ar intra nu doar alegerile, dar și activitățile curente pentru 2024 al ale Comisiei Electorale. În acest sens, deficitul pe care îl vedem la această etapă de circa 65 milioane lei este o sumă mare, îngrijorătoare. Sperăm ca autoritățile să dispună de toate resursele necesare pentru organizarea alegerilor. În același timp, nu putem să estimăm cât de mare ar putea să fie această gaură, să spunem așa, pentru că în esență cunoaștem din experiența alegerilor trecute că, de fapt, în alegeri întotdeauna se estimează cu rezervă, pentru că rămân pe urmă bani neutilizați, necheltuiți în în campanie.
Iarăși, variații pot apărea de la numărul de membri în birourile electorale, de la numărul de secții care sunt deschise și așa mai departe. În același timp, voi menționa și plafonul stabilit de Comisia Electorală Centrală în această perioadă pentru grupurile de inițiativă, pentru cheltuielile pe care acestea le pot realiza în procesul de colectare a semnăturilor. N-am precizat lucrul ăsta mai devreme, pentru că mi se părea cumva evident, dar iarăși, ca să fie clar pentru toți cetățenii, comparativ cu alte scrutine, la alegerile prezidențiale, toți potențialii concurenți electorali colectează semnături, de la 15.000 la 25.000 de semnături urmează a fi colectate pe întreg teritoriul țării.
Respectiv, pentru acest efort, aceștia pot avea cheltuieli în sumă de până la 498.610 lei, așa cum a stabilit Comisia Electorală Centrală, acel plafon pentru grupuri de inițiativă. În ceea ce privește plafonul pentru concurenții electorali, atât la parlament la alegerile prezidențiale, cât și la referendum, acesta este de aproape 66 milioane lei, care vor putea fi cheltuiți în campania electorală pentru activități de agitație.
Respectiv, după cum spuneam, deja în următoarea perioadă vom avea probabil și constatări despre activitățile de campanie nemijlocit sau despre activitățile, mai bine zis, întâi de colectare de semnături, despre cheltuielile avute în acest sens de grupuri de inițiativă și vom veni și cu anumite estimări ale Asociației Promo-LEX. Pe partea de discurs de ură, ceea ce spuneam, un capitol pe care la fel îl vom reflecta în rapoartele noastre, aici, la etapa dată, la fel nu avem constatări, doar am reiterat acele tendințe care au fost observate în alegerile precedente și tendința este de acutizare, de regulă, în campaniile electorale a utilizării discursului de ură și instigare la discriminare.
Am reflectat de asemenea despre acele eforturi ale legiuitorilor, dar și a altor autorități în a stăvili aceste fenomene. În acest sens, există prevederi legale, cetățenii trebuie să cunoască acest lucru, că astfel de discursuri sunt penalizate sau pot fi penalizate, iar poliția probabil va depune eforturi în acest sens pentru a curma acest fenomen.
Nu în ultimul rând, ca să nu uităm, mi-a scăpat mai devreme să menționez, dacă vorbim despre sancțiuni sau penalități, trebuie să atenționăm cumva cetățenii în special, pentru că ei sunt vizați, în anul 2024 de asemenea au fost modificate și mai multe prevederi ale Codului Contravențional, una dintre care se referă și la sau mai bine zis a fost introdusă penalitatea pentru corupție electorală pasivă, da?
Această sancțiune sau corupție electorală exista sau există în Codul Electoral, există în Codul Penal și așa mai departe, dar legiuitorul a considerat de cuviință ca să fie instituite penalități sau sancțiuni pecuniare și pentru alegători, pentru cetățenii care vor accepta să primească bunuri materiale, bani și alte beneficii din partea concurenților electorali în următoarele campanii electorale. Sancțiunile sunt enorme, deci ținem să avertizăm pe această cale alegătorii, pentru că considerăm că nu merită să iei un eventual 400 de lei sau chiar 1000 de lei și în genere nicio sumă de bani, pentru ca să riști să ai un dosar contravențional deschis și să ai probleme cu legea. Din contră, am vrea să încurajăm cetățenii să raporteze astfel de situații, dacă vor fi astfel de propuneri din partea unor competitori electorali, să le raporteze în primul rând la poliție, dar să informeze și Asociația Promo-LEX, așa cum spuneam anterior, prin canalele pe care le avem deschise. Vom anunța suplimentar și ulterior despre acestea, pentru ca să documentăm cât mai bine astfel de situații și în acest fel, cu toții, să protejăm alegerile de influențele nefaste ale finanțării ilicite a campaniei electorale și a partidelor politice.
Acestea fiind spuse, raportul este încheiat. Dacă dumneavoastră aveți întrebări vizavi sau legate de misiunea de observare, ce activități vom mai avea, la fel și legate de raportul nemijlocit care a fost prezentat, vă stau la dispoziție și cu plăcere o să răspund.
Poate dacă vă gândiți dumneavoastră și până formulați o întrebare, două, o să menționez, pentru că iarăși mi-a scăpat, tradițional în campania electorală, Asociația Promo-LEX desfășoară nu doar activități de monitorizare a alegerilor, dar vom avea și activități de informare și educare a alegătorilor. Și aceste activități sunt reflectate în raport, ca informație pentru toată lumea, pentru toți cei interesați.
În speță, vom avea sau avem deja patru organizații, scuze, cinci organizații cărora le-am pe care le-am selectat și cărora le vom oferi granturi. Este vorba de organizații din societatea civilă și organizații media, care vor fi susținute pentru a realiza activități de informare nepartizană despre alegerile prezidențiale și referendumul constituțional.
De asemenea, vor fi realizate în următoarea perioadă dezbateri în parteneriat cu postul TV Pro TV. La fel, vom avea și alte campanii de informare pe rețelele de socializare, așa cum în prezent ați observat probabil se desfășoară o astfel de campanie despre noutățile pe care le avem în legislația electorală cu referință la alegerile prezidențiale și referendum.
Și de asemenea, vom avea și vom lansa la un moment dat, mai aproape de campania electorală nemijlocită, două spoturi video pentru motivarea cetățenilor de a participa la vot.
Și aici chiar închei conferința de presă, pentru că deja mă uit la ceas și avem, cred că, o oră de eveniment.
Am o întrebare. Vă rog.
Ați menționat că au fost mai multe cazuri în care au fost folosiți banii publici pentru desfășurarea diferitelor activități. Aveți un număr și dacă ne-ați putea da un exemplu?
A fost, de fapt, un caz, o campanie mai amplă pe care am văzut-o și în spațiul public cu toții, cred că o mai vedem și în prezent, deși a fost anunțată că ar dura până la sau o bună parte din activități urmau să se încheie pe 18 august.
Nu avem o cifră la momentul de față. Noi, de fapt, am adresat, prin cerere de acces la informație, ne-am adresat Cancelariei de Stat să obținem aceste date. Nu am obținut date complete la acest subiect, invocându-se faptul că urmare a centralizării în următoarea perioadă a cheltuielilor care au fost efectuate, vor fi prezentate și și date în acest sens.
Dar sigur că și dumneavoastră, ca jurnaliști, puteți sunteți încurajați să întrebați Guvernul, Cancelaria de Stat, despre acest lucru, poate veți avea mai multe informații la această etapă. Noi, la etapa când am primit răspuns, acesta a fost răspunsul.
Cu siguranță, încă o dată, mesajul sau îndemnul este ca în campania electorală în special, dar și de dorit deja în perioada electorală în perioada când începe desemnarea concurenților electorali, activitatea instituțiilor publice, să spunem așa, generic, pentru că poate fi vorba și de cele centrale și locale, ar trebui să fie una mai reținută. În acest sens, în raport am atras atenția și la faptul că, spre deosebire de alegerile prezidențiale sau alegerile parlamentare sau alegerile locale, unde autoritățile publice sunt obligate să se abțină de la utilizarea resurselor administrative sau de la expunerea poziției sale în susținerea unui competitor electoral, Codul bunelor practici în materie de referendum al Comisiei de la Veneția, de fapt, ne spune că pentru referendumuri aceste condiții sunt mai lejere pentru autoritățile publice, pentru că subiectele expuse la referendum pot fi, de fapt, importante pentru autoritățile publice, pot fi chiar promovate la o anumită etapă, de exemplu, tot de autoritățile publice, acestea venind cu inițiativă și ar fi nefiresc să nu aibă posibilitatea să-și expună punctul de vedere.
Totuși, Comisia de la Veneția atrage atenția că și în alegeri și în referendumuri, linia roșie care trebuie să fie păstrată este utilizarea banului public pentru promovarea respectivei opinii. Deci nu avem o problemă cu faptul că Guvernul sau o instituție publică, Președinție, Parlament, iese cineva și anunță că, uite, susține o opțiune sau alta la referendum, dar utilizarea resurselor financiare ar trebui să fie limitată, restrânsă, pentru că, de fapt, sunt resursele tuturor, tuturor cetățenilor, care pot avea diferite opțiuni politice în această societate.
Dacă nu mai sunt întrebări, vă mulțumim pentru participare și vă invităm și la următoarele conferințe de presă. Aș vrea să anunț că următoarea conferință de presă pentru prezentarea celui de-al doilea raport va fi în aproximativ o lună de zile. Veți fi anunțați suplimentar iarăși cu câteva zile în avans despre acest lucru.
Următorul raport se va concentra în special sau va acoperi perioada de înregistrare a concurenților electorali, respectiv, fiind o perioadă mai lungă, am decis să fie doar un singur raport pentru întreaga perioadă, de asta ne vom vedea abia peste o lună cu întreaga informație la acest subiect. Ulterior, în campania electorală nemijlocită, atunci când se va face agitație, vom avea rapoarte la fiecare două săptămâni.
Și pe această cale, la final, pentru că nu am mulțumit anterior, vreau să mulțumesc și colegilor din cadrul Asociației Surzilor din Republica Moldova și a Alianței Infone, care ne ajută cu traducerea în limbaj mimico-gestual pentru cetățenii care au nevoie de acest serviciu. Și sigur că vom asigura și pentru următoarele evenimente, conferințe de presă, inclusiv în ziua alegerilor, traducerea în limbaj mimico-gestual.
Vă mulțumesc și vă doresc tuturor o zi bună și un sfârșit de august cât mai răcoros. Mulțumim.
